BASF Divizia Agro
Adaptat la nevoile Dvs::
 
 
 
On
Off
Adăugați-vă culturile dorite
On
Off
  • Cartofi
  • Cereale păioase
  • Culturi oleaginoase
  • Hamei
  • Legume
  • Leguminoase
  • Leguminoase pentru boabe
  • Orez
  • Plante aromatice
  • Plante furajere
  • Pomi fructiferi
  • Pomi și arbuști ornamentali
  • Porumb
  • Rapiță / canola
  • Sfeclă
  • Soia
  • Tutun
  • Viță de vie
  • Amidon de cartofi
  • Cartof
  • Cartofi (de însămânțare)
  • Cartofi de consum
  • Cereale
  • Grâu
  • Grâu dur
  • Mei
  • Orz
  • Ovăz
  • Secară
  • Triticale
  • Floarea Soarelui
  • In / Semințe de in
  • Lubiț (camelină)
  • Mac
  • Muștar
  • Varză de mare
  • Hamei
  • Bulb
  • Ciuperci
  • Cucurbitacee
  • Legume cu fruct
  • Legume cu frunze
  • Plante cu tulpini
  • Rizom & Tuberculi
  • Varză
  • Fasole păstaie cu boabe mari
  • Lucernă
  • Lupin
  • Mazăre pentru boabe
  • Ornithopus sativus
  • Semințe de leguminoase
  • Sparcetă
  • Sulfină
  • Trifoi
  • Fasole
  • Linte
  • Mazăre
  • Mazăre furajeră
  • Orez Clearfield
  • Orez Provisia
  • Orez convențional
  • Condimente
  • Plante aromatice cu frunze
  • Plante aromatice și de infuzie
  • Amestecuri de leguminoase cu graminee
  • Coada vulpii
  • Festuca (păiuș)
  • Golomăț
  • Iarba Ovăz Înalt
  • Iarbă bent
  • Lolium sp.
  • Ovăz Trisetum
  • Paie de secară
  • Poa pratensis
  • Schinduf (fân grecesc)
  • Sorg
  • Timoftică
  • Arbuști fructiferi
  • Bananier
  • Citrice
  • Fructe tropicale
  • Livezi
  • Semințoase
  • Sâmburoase
  • Brad
  • Conifere
  • Foioase
  • Larisă
  • Molid
  • Pepinieră pentru copaci și arbuști
  • Pin
  • Stejar
  • Caracteristica semințelor de porumb adăugată
  • Porumb boabe
  • Porumb dulce
  • Porumb pentru siloz
  • Rapiță Clearfield
  • Rapiță convențională
  • Sfecle furajere
  • Sfeclă de zahăr
  • Soia
  • Răsadniță de tutun
  • Tutun
  • Pepinieră de viță de vie
  • Struguri de masă
  • Struguri de vin
  • Struguri pentru stafide


Terenurile agricole pentru care se solicită subvenții APIA ar putea fi verificate mai ușor

Comisia Europeană va încuraja țările membre să folosească tehnologii de ultimă oră pentru a monitoriza fermele

Oficialii europeni nu sunt mulțumiți de modul în care se verifică fermele ce au accesat fonduri prin Politica Agricolă Comună (PAC). Comisia Europeană consideră că metodele actuale sunt ineficiente și intenționează să susțină statele membre să folosească tehnologii mai avansate pentru a gestiona resursele alocate.

”Suntem conștienți că folosirea inteligentă a fotografiilor aeriene, a aplicațiilor de mobil sau a software-urilor open-source pot reduce din povara controalelor”, a declarat purtătorul de cuvânt al Comisie Europene pentru site-ul Euractiv.

La momentul de față, Uniunea Europeană cheltuie aproape 40% din buget pe subvenții agricole. Problema este că banii nu ajung mereu acolo unde trebuie, iar subvențiile ar trebuie distribuite într-un mod optimizat, conform Curții Europene a Auditorilor.

De aceea, Comisia va lua în calcul propunerea de a stimula țările europene să integreze noile tehnologii în sistemele de control precum cel al APIA. Unul dinre exemplele date de oficialii europeni este sistemul european Copernicus, care furnizează imaginile Sentinel. Acesta ar putea fi folosit la implementarea politicilor agricole europene la nivel național, înlocuind parțial și ulterior în totalitate controalele în teren care solicită la maximum personalul APIA și pot genera întârzieri la plată de multe ori. ”Agricultura inteligentă ar trebuie să devină o normă pe viitor”, este și una dintre concluziile unui studiu realizat de Partidul Popular European, asupra Politicii Agricole Comune post 2020.

Agricultura intensivă distruge peste 24 de miliarde de tone de sol fertil în fiecare an

Sugestiile vin în urma unui studiu al ONU, care a relevat că o treime din pământurile de pe planetă sunt într-o stare de degradare severă din cauza agriculturii. Mai mult, peste 24 de miliarde de tone de sol fertil se pierd în fiecare an din cauza agriculturii intensive. ”Pe măsură ce această resursă se împuținează, iar populația crește, se va mări și concurența pentru terenuri fertile, inclusiv la nivel global, între țări. Pentru a minimiza pierderile trebuie să facem un pas înapoi și să regândim modul în care gestionăm terenul agricol”, a arătat Monique Barbut, secretarul general al Convenției ONU pentru Combaterea Deșertificării.

Arăturile adânci, recoltele multiple pe parcursul unui singur an și folosirea produselor agrochimice au crescut producția, în dauna sustenabilității pe termen lung. În ultimii 20 de ani s-a dublat și suprafața de teren irigat la nivel global, dar fertilitatea și productivitatea au scăzut, ducând până la deșertificare, pe o suprafață de 20% din terenul agricol disponibil pe planetă.

Impactul variază enorm de la o regiune la alta. Cea mai afectată zonă este Africa sub-sahariană. Însă chiar și Europa pierde anual aproximativ 970 de milioane de tone de sol fertil din cauza gestionării defectuoase a terenului. Țările mai puțin dezvoltate au început să piardă teren și în alt mod. Tot mai multe terenuri agricole sunt cumpărate de corporații străine, iar fenomenul a luat amploare în special pe continentul african.

Nici România nu este ocolită de acest fenomen. Reprezentanții celor mai importante asociații agricole estimează că aproximativ 40% din terenul arabil românesc este deținut de străini. De altfel, în primele opt luni ale anului 2017 au fost finalizate peste 82.000 de tranzacții cu terenuri agricole în România, conform Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară. Județul Timiș ocupă primul loc în topul județelor cu cele mai multe tranzacții. În Timiș s-au finalizat 5.760 de tranzacții, adică 7% din total. Topul este completat de județele Dolj, Arad, Brăila și Galați, care au totalizat peste 25% din totalul terenurilor agricole vândute din ianuarie și până acum.

Utilizaţi cu precauţie produsele fitosanitare. Citiţi întotdeauna eticheta şi informaţiile despre produs înainte de utilizare. Atenţie la simbolurile şi indicaţiile de pericol.