BASF Agricultural Solutions România
Agricultură

Pătare brună [Zymoseptoria tritici]

Descriere / Simptome

Simptomele pot fi vizibile foarte timpuriu în vegetație. Pe plantulele tinere de grâu se pot observa, din toamnă, dar și în timpul iernii, pete apoase pe frunzele bazale, care se brunifică și apoi se necrozează. Acestea conțin picnidii negre, vizibile, caracteristice ciupercii Septoria tritici. Picnidiile sunt deosebit de frecvente pe frunzele moarte în timpul iernii. Pe plantele mature petele sunt brune, delimitate uneori de nervuri, ceea ce le imprimă o formă rectangulară. Odată cu evoluția bolii, picnidiile negre devin mai vizibile pe leziuni. Petele se pot uni, determinând apariția unor suprafețe mari de țesut necrozat, de culoare maro.

În România septoriozele sunt printre cele mai frecvente boli ale grâului, iar dintre septorioze, Septoria tritici produce cele mai mari epidemii.

Răspândire / Transmitere

Agentul patogen supravieţuieşte pe resturile de mirişti rămase la suprafaţa solului după recoltarea cerealelor păioase. Ascosporii produşi asexuat sunt răspândiţi cu ajutorul stropilor de ploaie. Odată cu precipitaţiile târzii din vară ascosporii ajung pe resturile de recoltă unde se formează pe cale asexuată pseudotecii negre, care eliberează ascosporii lor la începutul lui octombrie. Toamna şi iarna aceştia sunt răspândiţi de vânt pe distanţe mai mari, încă mai infectează semănăturile de grâu de toamnă. De abia primăvara numărul ascosporilor scade. Răspândirea epidemică în lanul de grâu se desfăşoară prin înmulţirea asexuată a picnidiilor sferice, tot mai întunecate pe măsura maturizării. Sunt necesare precipitaţii bogate şi umezeală persistentă a frunzei precum şi temperaturi cuprinse între 15 şi 25°C. La triticale dezvoltarea agentului patogen este mai tardivă decât la grâu şi astfel dimensiunea daunei poate fi mai redusă.

Apariţie

Grâu (sunt prezente diferenţe semnificative ȋntre soiuri, ȋn funcţie de toleranţă), triticale.

Diagnostic

Infestarea frunzelor, tulpinilor şi tecilor foliare. Iniţial se formează leziuni neregulate rotunde până la ovale, de culoare verde deschis, care devin gălbui, ulterior brune. Petele de pe frunză confluează în necroze de formă neregulată, în cele din urmă frunzele mor şi se usucă. În petele de pe frunze se găsesc forme de fructificaţie (picnidii) negre dispuse în şiruri. Locurile infestate se evidenţiază prin aspectul tipic pestriţ. Picnidiile eliberează la reumezire sporii cu cârcei vâscoşi.

Septoria tritici poate fi confundată cu Septoria nodurum, adesea agenţii patogeni apar împreună. Se deosebesc clar în privinţa formelor de fructificaţie: Septoria nodorum are forme de fructificaţie de culoare galbenă asemenea mierii până la roşcat-brună, în timp ce Septoria tritici are forme de fructificaţie negri. O altă posibilitate de confundare este cu Drechslera tritici-repentis, la care apar de asemenea necroze ale frunzei. Sporangii negri nu pot fi recunoscuţi cu ochiul liber precum formele de fructificaţie ale speciei Septoria tritici.

Combatere

Măsuri agrotehnice preventive:

  • Semănatul în brazdă (întrucât ascosporii sunt răspândiţi cu ajutorul vântului).
  • Semănăturile de toamnă târzii diminuează infecţia primară toamna.
  • Utilizarea soiurilor puţin vulnerabile.
  • Soiurile cu paiul lung sunt mai puţin ameninţate cu infestarea.

Măsuri de combatere chimică:

  • Stoparea cât mai devreme a infestării.
  • Utilizarea fungicidului cu o combinaţie echilibrată de strobilurină-azol.
  • Aplicarea cât mai aproape de punctul de infecţie şi doză în cantitate suficient de mare.

Mergi sus