Viermele vestic al rădăcinilor de porumb a devenit spaima producătorilor din întreaga țară

Editorial: Ce se poate face în fața invaziei acestui dăunător

O provocare importantă pentru tot mai numeroși producători de porumb din România a devenit aceea a gestionării fenomenului de răspândire a dăunătorului Diabrotica Virgifera virgifera Le Conte (viermele vestic al rădăcinilor de porumb). Din momentul apariției sale în Europa, în vara anului 1992, acest dăunător a cunoscut o răspândire constantă, în România ajungând în anul 1996, în zona Nădlac, județul Arad.

În prezent, această specie cu un ridicat potențial dăunător constituie o adevărată spaimă a cultivatorilor de porumb din întreaga țară, aceștia solicitându-le cercetătorilor de specialitate identificarea de soluții specifice eficiente. ”Pe lângă schimbările climatice care, spre a le putea face față, ne obligă la inventarea a diverse soluții tehnice și tehnologice, an de an apar provocări noi în producția agricolă autohtonă. Un exemplu este cel al viermelui vestic al porumbului.

Fermierii, nevoiți să ”inventeze” tot mai multe metode de combatere ale acestui dăunător

Cine putea vorbi, în urmă cu patru-cinci ani, despre prezența în zona Moldovei a dăunătorului Diabrotica Virgifera virgifera?! Dar, de doi ani este tot mai prezent și aici, nu doar în Vestul țării. În 2019, în ferma mea a existat o invazie extraordinară. Am fost nevoit să efectuez și intervenții cu avionul, pentru a diminua atacul acestui dăunător al cărui nume de-acum mi-a devenit familiar, la cât de des l-am repetat în ultimul timp. Anul acesta, vom fi mult mai atenți inclusiv la rotația culturilor, astfel încât prin agrotehnică să încercăm o diminuare a efectelor dăunătoare produse de Diabrotica Virgifera virgifera”, menționa recent Laurențiu Baciu, fermier din județul Bacău.

Diabrotica Virgifera virgifera este o specie care iernează în faza de ou și care are o singură generație pe an, afirmă specialiștii din domeniu. Aceștia atrag atenția asupra faptului că, pe măsură ce iernile sunt mai călduroase, densitatea dăunătorilor poate fi mai mare. În condițiile agro-meteorologice de până acum, cu temperaturi anormal de ridicate și rezerve reduse de apă în sol, fermierilor li se recomandă să fie deosebit de atenți și, cât mai timpuriu, să ia măsurile necesare diminuării sau eliminării riscului de atac.

Schimbarea climatică favorizează răspândirea și dezvoltarea viermelui vestic al rădăcinilor de porumb

Ca biologie a dăunătorului, pot preciza faptul că ouăle eclozează la începutul lunii mai, până în luna iunie apărând larvele și, ulterior, dezvoltându-se adulțiii. Larvele produc cele mai importante pagube în lanurile de porumb, consumând atât perișorii absorbanți ai rădăcinii, cât și partea principală a acesteia. La inspecția prin lan, fermierul poate considera că plantele au fost culcate la pământ de vânt sau de ploi.

În realitate, este vorba despre așa-numitul fenomen ”gât de gâscă”, instalat după ce inclusiv o parte a tulpinii a fost consumată de larve. Atacul se produce în vetre și are o intensitate maximă în perioada iunie-august. Adulții atacă îndeosebi mătasea de porumb, inclusiv mătasea tânără de pe știulete, la recoltare acesta având vârful retezat”, explica Prof. univ. Ioan Viorel Rați, de la Universitatea ”Vasile Alecsandri” din Bacău.

În ceea ce privește programele de protecție, este de subliniat faptul că fermierii trebuie să acorde o importanță deosebită aspectelor agro-fitotehnice. Nu trebuie neglijat faptul că monocultura favorizează dezvoltarea și răspândirea dăunătorului Diabrotica Virgifera virgifera.

Fermierii așteaptă noi soluții de combatere din partea cercetătorilor

În acest context specialiștii recomandând un asolament de 4 ani, iar porumbul să nu urmeze după soia, deoarece insectele depun ouă inclusiv în această cultură. De asemenea, specialiștii au observat faptul că cele mai bune rezultate au fost obținute prin efectuarea de tratamente chimice la sol, cu produse omologate, la semănat sau la prima prașilă.

Rămâne de văzut câte dintre recomandările tehnologice ale specialiștilor se vor regăsi în practică, ce noi soluții va propune cercetarea ștințifică de profil și, în final, cum vor reuși fermierii din România să stăpânească această nouă provocare din sectorul de producere a porumbului.

Petronela Cotea Mihai este unul dintre cei mai experimentați jurnaliști români pe teme agricole. Cu un master obținut la USAMV Iași, stagii de pregătire la BBC și o experiență de peste 24 de ani în presa agricolă, doamna Cotea a obținut numeroase premii la concursurile de specialitate. Începând din 2013 este membru fondator și vicepreședinte al Asociației Presei Agricole din România. Petronela Cotea Mihai este realizatorul Matinalului Agrar, din fiecare duminică la Radio România Iași, al rubricii ”Fermier European”, colaborator al televiziunii Telemoldova Plus, dar și colaborator al revistei agricole Ferma.

Culturi similare

Mergi sus