Cultura castraveților: totul despre înființare, cultivare, protecție smart și recoltare
04.05.2023
Află la ce distanță se plantează castraveții, care sunt condițiile optime de creștere, factorii care influențează succesul culturii și care este modul corect de protejare și recoltare.
Castravetele (Cucumis sativus) face parte din familia Cucurbitaceae și este o plantă legumicolă ce poate fi cultivată atât în câmp, cât și în sere și solarii. Planta își are originea în sudul Asiei, iar acum se cultivă în toate județele din România, preponderent în zonele din sud și vest, deoarece acestea oferă cele mai bune condiții de mediu.
- Cultivare castraveți: generalități și factori de influență
- Soiuri potrivite pentru producții mari
- Când se cultivă castraveții
- Tehnologia de cultivare castraveți
- Întreținerea culturii
- Măsuri de prevenire și combatere a agenților patogeni
- Soluții SMART pentru a proteja cultura castraveților. Boli și dăunători
- Recoltarea și depozitarea castraveților
Cultivare castraveți: generalități și factori de influență
Castravetele este o plantă erbacee care are un sistem radicular slab dezvoltat și o tendință de a crește spre suprafața solului. Tulpina este târâtoare sau urcătoare, fragilă la tinerețe, devenind lemnificată când planta ajunge la maturitate, conform informațiilor din Tratat de legumicultură (Ruxandra Ciofu et al, 2004).
Frunzele sunt mari, trilobate sau pentalobate și au perișori glandulari, aspri. Dacă sunt rănite, strivite sau răsucite, fructele vor avea un gust amar, deoarece curcubitacina va migra (din peduncul va ajunge în fruct).
Fructul are o formă alungită, cu ridicături semisferice, și poate avea dimensiuni și culori diferite. Semințele sunt turtite, de o culoare alb-gălbuie și sunt mai bine dezvoltate la baza fructului.
Producție castraveți la hectar
Producția de castraveți la hectar în sere și solarii diferă în funcție de ciclul de cultivare. In ciclul I, cultivatorii pot obține 100-220 de tone la hectar, pentru castraveții cu fructe lungi, și între 80-140 de tone la hectar, pentru castraveții cu fructe semilungi. În al doilea ciclu, se poate obține o producție castraveți la hectar de până la 60-80 de tone, la castraveții cu fructe lungi, și 30-60 de tone la hectar, la cei cu fructe mici.
Soiuri potrivite pentru producții mari
Randamentul este unul dintre cei mai importanți indicatori ai productivității. Alegerea unor soiuri rezistente atât la atacul agenților patogeni, cât și la condiții climatice severe asigură succesul culturii de castraveți. Din punctul de vedere al ramificării și înfloririi, soiurile de castraveți se împart în soiuri monoice și ginoice, acestea din urmă fiind mai potrivite pentru producția în spații protejate.
În România, se cultivă diferite sortimente de castraveți, precum castravete amar, castravete mexican cu coarne, castravete mexican, de tip cornișon sau castravete semilung și lung. Conform Catalogului oficial al soiurilor de plante de cultură din România pentru anul 2022, printre cele mai apreciate și cultivate soiuri de castraveți sunt:
- Adelaide;
- Bicaz;
- Codruț;
- Cornistar;
- Crișan;
- Ierprem;
- Lord;
- Mapamond;
- Mondial;
- Nirvana;
- Prut;
- Siret;
- Slănic;
- Triumf;
- Archimedes;
- Colosseum;
- Columna.
Când se cultivă castraveții?
Cultura de castraveți este profitabilă pe termen lung, deoarece castraveții pot fi cultivați atât timpuriu, vara, cât și toamna. În funcție de sezon, se vor alege specia, forma și tehnologia pentru cultivare.
Când se plantează castraveții
Înființarea culturii se poate face atât prin răsaduri, pentru cultura timpurie, cât și direct prin semințe, pentru culturile de vară și de toamnă. În plus, castraveții pot fi cultivați pe sol sau agățați de spaliere. Dacă vrei să știi când se plantează castraveții, află că perioada de plantare diferă în funcție de soi. Există soiuri potrivite pentru câmp și soiuri care se adaptează mai bine în sere. Ținând cont de cerința mare pentru nutrienți, cultivarea castraveților se poate face începând cu luna mai, când temperatura minima pentru vegetație este de aproximativ 25 de grade Celsius.
Cultura de castraveți timpurii
Cultura timpurie va fi mai costisitoare, deoarece trebuie crescută din răsaduri. Acest tip de cultură se practică pe suprafețe mai restrânse, iar plantele vor face fructe gata de consum începând cu mijlocul lunii iunie.
Cultura de castraveți de vară
Cultura de vară este cea mai răspândită formă de cultură în câmp. Pregătirea terenului și alegerea culturilor premergătoare sunt asemănătoare culturii timpurii. Modul de plantare pentru culturile de vară se împarte în cultura direct pe sol și cultura pe spaliere înalte.
Cultura de castraveți de toamnă
Cultura de toamnă are scopul principal de a obține fructe pentru conservare, atât la nivel industrial, cât și gospodăresc. Poate fi parte din rotația culturilor, după specii care eliberează terenul în luna iunie, precum mazărea de grădină, cartoful timpuriu, varza timpurie și gulioarele. Se folosesc soiuri cu fructe mici, cu o perioadă scurtă de vegetație, deoarece este important ca recoltarea să se încheie până la răcirea vremii.
De ce se plantează castraveții la umbră
În cazul cultivării castraveților în sere și solarii, alegerea locației este foarte importantă. Locația aleasă trebuie să aibă suficientă lumină pentru a asigura o bună germinare. Vara, frunzele au nevoie de lumină puternică, însă castraveții trebuie să rămână adăpostiți de razele puternice ale soarelui.
În cât timp răsar castraveții
Vrei să știi în cât timp răsar castraveții? Semințele plantate în locuri luminoase, cu temperaturi de 24-35 de grade Celsius și ferite de lumina directă a soarelui, germinează în aproximativ 2-3 zile, în funcție de soiul ales. În cazul temperaturilor mai joase, de 12 grade Celsius, castraveții germinează între 7-20 zile.
La ce distanță se plantează castraveții
Castraveții se plantează la distanțe egale sau alternante între rânduri, la aproximativ 40-50 cm între plante și 120-150 cm între rânduri. Plantarea răsadurilor de castraveți se poate face începând cu luna mai, când nu mai există risc de îngheț.
Plantare răsaduri de castraveți
Pentru culturile timpurii, semințele trebuie tratate termic sau chimic și abia apoi semănate, câte două semințe în cuburi nutritive cu latura de 7-8 cm. Producerea răsadurilor pentru plantare castraveți se face în spații cu protejare dublă sau în răsadnițe, semănându-se aproximativ 1-1,5 kg pentru un hectar. La plantare, răsadul trebuie să aibă o vârstă de 40-45 de zile și aproximativ 4-5 frunze. După ce pericolul brumei târzii de primăvară a trecut, urmează plantarea răsadurilor, la începutul lunii mai. Se plantează 33.000-34.000 de plante la hectar.
Tehnologia de cultivare castraveți
Indiferent că e vorba de cultura de castraveți în solar sau câmp, pentru a obține culturi profitabile, este important ca factorii de mediu să fie favorabili și să creeze un mediu propice desfășurării proceselor metabolice. Controlul asupra factorilor de mediu, cultivarea răsadurilor sănătoase, viguroase și rezistente la boli și dăunători, precum și respectarea tehnologiei de cultivare a castraveților garantează legumicultorilor producții mai mari, de calitate.
Condiții de climă și sol
Pentru a obține o cultură profitabilă, este important ca factorii de mediu să creeze un mediu propice pentru desfășurarea normală a proceselor metabolice. Acești factori se referă la temperatură, lumină și umiditate.
Temperatura
Temperatura minimă la care semințele vor germina este de 15-16 grade Celsius. Dacă semințele vor fi ținute timp de 24 de ore, înainte de semănat, la o temperatură de -4 grade Celsius, vor începe să germineze de la 10 grade Celsius și, astfel, plantele vor crește mai rapid. Temperatura optimă de vegetație se încadrează între 25 și 28 de grade Celsius și este recomandat ca media temperaturilor în 24 de ore - zi și noapte - să nu scadă sub 15 grade Celsius. Dacă plantele vor fi expuse unor temperaturi de 12-13 grade Celsius o perioadă îndelungată, acestea vor muri.
Castraveții pot suporta o temperatură maximă de 30-35 de grade Celsius, iar dacă este depășită această valoare, plantele își vor încetini creșterea. Pentru ca vegetația să se dezvolte, temperatura în sol trebuie să fie mai mare cu 2-3 grade, comparativ cu cea de la suprafață.
Lumina
Castraveții sunt plante de zi scurtă, au nevoie de 12 ore de lumină cu o intensitate ridicată. Astfel, dacă lumina va avea 12.000-15.000 de lucși, procesele fiziologice vor fi influențate favorabil, plantele se vor dezvolta rapid și vor avea un rod sănătos.
Plantele trebuie ferite de lumină de lungă durată, deoarece vor îmbătrâni mai repede și există posibilitatea să nu mai producă rod. În schimb, dacă nu primesc destulă lumină, castraveții se vor alungi prea mult și vor apărea prea puține fructe.
Umiditatea
Nivelul optim de umiditate în sol trebuie să fie de 75-80% și de 85-90% în aer. Dacă umiditatea din sol va fi prea mare și se va sincroniza cu o temperatură de sub 10 grade Celsius, nu va avea loc absorbția la nivel radicular și se va produce seceta fiziologică.
Solul
Solurile potrivite pentru cultura castraveților trebuie să fie ușoare, afânate, permeabile, bogate în humus și cu un pH între 6,5 și 7,5. Deși castravetele nu este pretențios, când vine vorba de condițiile de cultivare, se adaptează bine în solurile cu textură luto-nisipoasă, cu structură granulată. Nu sunt recomandate solurile cu capacitate redusă de menținere a apei.
Fertilizarea
Pentru cultura timpurie, fertilizarea fazială se poate face în faza de apariție a celei de-a cincea frunze pe plantă, folosindu-se 50-60 kg de azot pe hectar și 40-60 kg de oxid de potasiu pe hectar.
Pentru cultura de vară, fertilizarea fazială se aplică în momentul apariției florilor, repetându-se de trei sau patru ori, folosind aceleași cantități de la cultura timpurie plus încă 30-40%.
Irigarea
Castraveții au cerințe ridicate, când vine vorba de apă, în special în fazele de înflorire și în perioada formării și creșterii fructelor. Vara, cultura de castraveți trebuie udată zilnic, dimineața devreme. Umiditatea scăzută poate provoca închiderea stomatelor. Norma de irigare diferă în funcție de tipul de sol și climă, însă trebuie evitate situațiile de stres hidric. Irigarea prin picurare este ideală pentru cultura castraveților.
Cultura de castraveți în solar
Cultivarea castraveților în sere și solarii oferă numeroase avantaje cultivatorilor. Pe lângă faptul că permit un mai bun control al factorilor edafo climatici, cultivarea castraveților în spații protejate oferă o calitate superioară recoltelor. Lumina, temperatura, umiditatea relativă, umiditatea solului, luminozitatea, ventilația, incidența precipitațiilor, nutrienții din seră, toate acestea creează microclimatul favorabil dezvoltării plantelor, indiferent de condițiile climatice de afară. Spre deosebire de castraveții cultivați în câmp, calitatea castraveților cultivați în sere este îmbunătățită și din punct de vedere estetic, obținându-se castraveți mai drepți, fără forme curbate. Cultura castraveților în sere și solarii se practică în mai multe cicluri.
În ciclul I, cultivatorii pot obține 100-220 de tone la hectar, pentru castraveții cu fructe lungi, și între 80-140 de tone la hectar, pentru castraveții cu fructe semilungi.
În ciclul al II-lea, productivitatea castraveților poate atinge până la 60-80 de tone la hectar, la castraveții cu fructe lungi, și 30-60 de tone la hectar, la cei cu fructe mici.
Cultură castraveți în câmp
Factorii climatici (lumina, căldura, umiditatea) sunt în strânsă legătură cu randamentul culturilor de castraveți. Pentru obținerea unor culturi bogate, de calitate, culturile de vară sunt cele mai răspândite pentru cultivarea castraveților în câmp. Înființarea culturii de castraveți în câmp se poate face prin însămânțare directă, când temperatura solului este optimă, sau prin transplantarea răsadurilor cu rădăcini protejate. Solul trebuie să fie curat, lipsit de buruieni, cu o cantitate suficientă de nutrienți.
Pentru cultura pe sol, densitatea va fi de 133.000-148.000 de plante pe hectar, dacă se plantează soiul cornișon. Dacă se optează pentru un soi cu fructe mijlocii, atunci desimea va fi de 33.000-34.000 de plante pe hectar.
Semănarea castraveților
Cultura de vară se realizează prin semănat direct, mai rar prin răsad, folosind 4-6 kg de sămânță pe hectar, la o adâncime de 3-4 cm.
Culturile de toamnă vor fi înființate prin semănat direct, folosindu-se 5-7 kg de semințe pe hectar. Pe fiecare strat vor fi semănate 2-3 rânduri, la o distanță de 10-15 cm, obținută prin rărit. Pentru că în luna septembrie nu vor fi condițiile climatice ideale, trebuie semănate mai multe semințe, astfel încât să rămână destule plante care să ajungă la maturitate.
Când se seamănă castraveții
Pentru cultura de vară, semănatul direct trebuie făcut de la sfârșitul lunii aprilie și până la începutul lunii mai.
Când se seamănă castraveții de toamnă
Vrei să afli când se seamănă castraveții de toamnă? Castraveții de toamnă se seamănă, de regulă, în luna septembrie, prin semănat direct.
Cultura castraveților pe spaliere
Pentru culturile pe spaliere, semănatul se realizează cu 71.000 de plante pe hectar, pe suprafețe mari, și cu 38.000-50.000 de plante pe hectar, în sistem gospodăresc.
Spalierele se confecționează din lemn sau beton armat, cu o lungime de 150-160 cm și diametrul de 7-8 cm. Pentru un hectar sunt necesare aproximativ 800-850 de bucăți de spaliere. Sârma care urmează a fi folosită pentru spaliere trebuie să aibă diametrul de 3-4 mm și vor fi necesare aproximativ 300 kg pe hectar.
Spalierele trebuie instalate înainte de înființarea culturii și pot rămâne în pământ permanent, dacă prin rotația culturilor vor fi plantate și tomate sau fasole urcătoare.
Întreținerea culturii
Obținerea celui mai bun randament depinde de practicile agricole adoptate de legumicultori. Principalele lucrări agrotehnice pentru întreținerea culturii de castraveți sunt: aplicarea îngrășămintelor, prășirea, copilitul, ciupirea lăstarilor, irigarea, fertilizarea, rotația culturilor și igiena fitosanitară.
Copilirea castraveților
Copilirea castraveților este o practică agricolă esențială, care ajută la dezvoltarea plantelor și la creșterea randamentelor de producție. Dacă nu sunt îndepărtați în faza în care sunt tineri, copilii pot afecta producția, cauzând pierderi de recoltă. Copilirea presupune îndepărtarea lăstarilor de pe axul dintre ramificații, când răsadul are 3-4 frunze, iar plantele au aproximativ 70 cm. Procedeul se repetă și după ce planta ajunge la 150-200 cm.
Măsuri de prevenire și combatere a agenților patogeni
Apariția agenților patogeni poate fi extrem de dăunătoare, pentru culturile de castraveți. Productivitatea culturii de castraveți poate fi afectată, în cazul în care nu sunt adoptate următoarele măsuri de prevenire și îngrijire a culturii:
- Lucrările de pregătire a solului înainte de semănat;
- Distrugerea buruienilor;
- Alegerea corectă a soiului și respectarea cerințelor de cultivare în funcție de acesta;
- Folosirea unui material săditor de calitate;
- Realizarea corectă și la timp a lucrărilor agrotehnice;
- Utilizarea unor cantităţi optime de fertilizatori, în conformitate cu specificaţiile și recomandările producătorilor;
- Rotația culturilor;
- Recoltarea castraveților la timp.
Soluții SMART pentru a proteja cultura castraveților. Boli și dăunători
Respectarea tehnologiei de cultivare, adoptarea unor măsuri de prevenție și igiena culturii vor asigura succesul culturilor de castraveți. Pentru a garanta producții calitative și un randament crescut, legumicultorii trebuie să acorde o atenție sporită combaterii buruienilor, dăunătorilor și bolilor. Bolile castraveților pot cauza pierderi importante. Acestea afectează toate părțile castraveților: frunze, tulpini și fructe. Iată care sunt cele mai întâlnite boli:
- Făinarea castraveților (Sphaerotheca fuliginea): atacă frunzele, florile, vrejurile și fructele; poate fi identificată după petele albe, mari, pâsloase și pulverulente;
- Mana castraveților (Pseudoperonospora cubensis): atacul ciupercii începe prin apariția unor pete verzi-gălbui, care mai apoi devin galbene și brun-deschise, fiind prezente în principal pe frunze;
- Pătarea unghiulară la castraveți (Pseudomonas lachrymans): apare în special când în aer temperatura este de 24-28 de grade Celsius și umiditatea este de 85%; pe frunze, flori și fructe vor fi pete mici cu forme neregulate, gri și cu un aspect umed;
- Putregaiul cenușiu al castraveților (Botrytis cinerea): este una dintre cele mai întâlnite boli la culturile de legume în spații protejate; semnele atacului se vor observa pe tulpină și fructe, sub forma unor pete verzi-cenușii, acoperite cu mucegai. Pentru combaterea acesteia, BASF recomandă aplicarea fungicidului Scala®, care asigură performanțe superioare și o eficacitate foarte ridicată, dată de modul complex de acțiune: de contact, translaminar si sub formă de vapori;
- Putregaiul tulpinilor de castravete (Didymella bryoniae): apare când temperaturile se mențin între 20-25 de grade Celsius, cu o umiditate de 85%; la nivelul tulpinilor, vor fi leziuni cu aspect umed, care se transformă în pete maro;
- Antracnoza cucurbitaceelor (Colletotrichum lagenarium): atacă frunzele, pețiolul frunzei, vrejurile, fructele și pedicelul fructelor și se transmite prin semințe sau plante infectate.
Combaterea bolilor din cultura castraveților
Pentru a combate bolile, este important să fie alese produse cu acțiune rapidă, cu formulare de înaltă calitate și eficiență dovedită.
Combate mana castraveților, folosind Polyram® DF, un fungicid de contact care trebuie aplicat preventiv. Acesta vine sub forma unor granule dispersabile în apă și trebuie folosit în perioada vegetativă cu o doză de 0,2%, cu un timp de pauză de trei zile.
Polyram® DF are o bună aderență la suprafața frunzelor, împiedică germinarea sporilor ciupercilor și dezvoltarea ulterioară a tuburilor germinative. Substanța activă este metiram, din grupa ditiocarbamaților.
Pentru combaterea făinării castraveților, BASF a lansat, în 2019, un nou fungicid: Dagonis®. Conține 2 substanțe active de top: fluxapiroxad și difenoconazol. De asemenea, combate și putregaiul tulpinii (pătarea brună). Doza de aplicare este de 0,6 l/ha.
Scapă de făinarea castraveților și folosește Kumulus® DF, un produs sub formă de granule dispersabile în apă. Acesta are acțiune de contact și prin vapori, iar după aplicare, stimulează creșterea plantelor prin efectul pozitiv asupra fotosintezei. Kumulus® DF poate fi folosit în doză de 0,4%, de la formarea lăstarilor și până la coacere. Tratamentul trebuie aplicat la un interval de 7-10 zile. Acest produs are o formulare de înaltă calitate și eficiență, datorită granulelor de sulf și agenților de umectare.
Îngrijește eficient cultura de castraveți, alegând fungicide inovatoare. Novicure® este un produs fungicid și bactericid ce conține 400 g/kg Cupru, sub formă de sulfat de cupru tribazic, eficient pentru a combate mana castraveților, alternarioza, pătarea unghiulară și putregaiul rădăcinilor și fructelor.
Schema de tratament pentru cultura de castraveți
Dăunătorii care afectează cultura castraveților
Un atac netratat al dăunătorilor poate deprecia sau chiar distruge în totalitate cultura. Este important să fie luate măsurile necesare de prevenție și să se acționeze rapid, dacă este identificat un atac. Iată care sunt cei mai periculoși dăunători:
- Afidele la castravete (Myzus persicae): sunt păduchi ce pot fi aripați sau nearipați și pot avea mai multe culori: verzi, negri, gri; se atașează pe partea inferioară a frunzelor, pe flori și pe lăstarii tineri;
- Păianjenul roșu comun (Tetranychus urticae): păianjenul atacă în special în perioada caldă;
- Tripsii (Frankliniella occidentalis): acest tip de dăunător transmite boli grave, încetinește creșterea plantelor și poate înțepa organele plantei, provocând avortarea florilor;
- Acarianul lat (Polyphagotarsonemus latus): atacă tulpinile, frunzele, inflorescențele, florile, lăstarii tineri și fructele;
- Viermii sârmă (Agriotes lineatus): acest tip de viermi consumă semințele în pământ și apoi atacă direct planta; pot fi observate părți lipsă ale acesteia;
- Limaxul cenușiu (Deroceras agreste): este un tip de melc fără cochilie; acesta consumă frunzele, florile și fructele și pot fi observate găuri în plantă;
- Musca plăntuțelor (Delia platura): atacul începe de la cotiledoanele semințelor, ca mai apoi să pătrundă în interiorul tulpinii.
Recoltarea și depozitarea castraveților
Pentru cultura timpurie, recoltarea are loc eșalonat, între 15 iunie și 10 august, la intervale de 2-3 zile. E important să se acorde mare atenție la recoltare: vrejurile nu trebuie deranjate, altfel, fructele vor deveni amare. În funcție de mărimea fructelor, se pot obține între 15 și 25 de tone pe hectar.
Pentru cultura de vară, recoltarea se face, în general, manual, când fructul ajunge la maturitatea tehnică. Fructele se culeg la interval de 2-4 zile și dimensiunea la care trebuie recoltate depinde de scopul utilizării:
- Pentru consum în stare proaspătă: 9-12 cm, 12-15 cm
- Pentru industrializare: 6-9 cm, 3-6 cm
Pentru recoltare, trebuie să alegi momentul optim al zilei: dimineața, când temperatura este încă scăzută, după ce s-a zvântat roua. Fructele trebuie culese de la nivelul pedunculului și pot fi recoltate cu mâna, folosind un cuțit, sau cu ajutorul combinelor speciale.
Dacă fructele nu vor fi valorificate imediat, pot fi depozitate pentru o perioadă scurtă, în funcție de mărime. Astfel, fructele mari pot fi păstrate 8-10 zile, la 7-10 grade Celsius și umiditate de 92-95%, iar cele mici, timp de 5-8 zile, la 13 grade Celsius și umiditate de 90-95%.
Pentru cultura de toamnă, recoltarea începe în prima decadă a lunii septembrie și durează până la scăderea accentuată a temperaturii. Se va face la intervale de 1-2 zile, manual sau mecanizat.
Pentru a obține o cultură de castraveți profitabilă, este important, în primul rând, un mediu cu factori de mediu prielnici. De asemenea, sunt esențiale îngrijirea corectă a plantelor, de la semănat până la cules, precum și combaterea eficientă a bolilor și dăunătorilor.