”Vrem ajutor de la natură. În rest, știm cum să ne descurcăm. ” Ce planuri și-au făcut fermierii pentru următoarea campanie în agricultură

După un 2015 destul de dificil, fermierii români au tras învățăminte. Cum vor să obțină recolte mai mari anul acesta

Anul trecut nu a fost deloc ușor, în opinia fermierilor cu care am stat de vorbă la simpozioanele pe care BASF le-a organizat în cele mai mari orașe din România, la începutul anului. Seceta și-a pus amprenta asupra profitului agricultorilor. Lipsa precipitațiilor a fost motivul cel mai des invocat de interlocutorii noștri, indiferent de zonă.

”Anul 2015 a fost un an greu”, spune inginerul Bușu Titu, din Oltenia ”Deși startul a fost promițător când am înființat culturile de porumb și floarea soarelui, ultima ploaie țin minte că a venit pe 21 iunie. De atunci, lunile iulie și august, cel puțin pentru porumb și floarea soarelui, au fost un adevărat dezastru. Seceta a prins floarea soarelui exact în momentul în care se apropia de faza de îmbobocit, iar porumbul în faza de înspicare, apariția mătăsii. În același timp, au fost probleme cu polenizarea. A fost o perioadă cruntă de secetă, temperaturi ridicate, polen steril, iar în final producții mici, atât la porumb, cât și la floarea soarelui. Mai puțin au fost afectate culturile de grâu, orz și chiar de rapiță”, îți amintește domnul Titu.

”Leguminoasele și porumbul au suferit enorm”

Greu a fost și în zona de sud-est a țării. ”A fost dificil, deoarece în zona unde activăm, Cernavodă – Seimeni, în perioada de vegetație au căzut în jur de 55 de litri de precipitații”, spune Gheorghe Sburlan. Cu o cantitate scăzută de precipitații s-a confruntat și doamna Condruț, în Brăila. Nici agricultorii din Moldova n-au dus-o mai bine. ”Dacă luăm în calcul producțiile realizate, a fost un an deficitar în comparație cu anii precedenți, a fost un an chiar foarte greu. Cerealele și păioasele au suferit mai puțin, dar leguminoasele și culturile de porumb au suferit enorm”, își amintește domnul Constantin Scarlat, din Andrieșeni.

În schimb, în Ilfov lucrurile au stat altfel. Cel puțin la Grădiștea ”din punct de vedere agricol și economic aș caracteriza anul trecut ca aproape foarte bun”, spune Gheorghe Dragoman. În vestul țării, situația a variat de la un județ la altul. În Marghita, Oradea, ”a fost destul de ok, ținând cont de seceta care ne-a cam afectat, mai ales la culturile de primăvară. În rest, culturile de toamnă au trecut destul de bine”, spune Gavril Dutkaș. În Timiș, însă, chiar și experții străini au avut probleme. ”Din ultimii 15 ani de când m-am instalat în România, acesta a fost cel mai greu an agricol, din cauza secetei”, mărturisește consultantul francez Jean Batis.

Cu atât de multe probleme cărora au fost nevoiți să le facă față, fermierii români sunt moderați în a face previziuni pentru anul în curs. Majoritatea speră că natura va ține cu ei și le va aduce ploile necesare. Câțiva însă, pariază pe dezvoltare. Așa cum am arătat în interviul trecut, însă, fondurile europene nu mai sunt la fel de atrăgătoare pentru agricultorii români.

”Sperăm să fie un an bun, în ceea ce privește apa. O să alegem un program potrivit, în funcție de climă, de ce grad de îmburuienare o să avem, ce presiuni de boală vor apărea”, spune francezul Batis. Și oltenii îi dau dreptate: ”Planurile noastre sunt strict legate de mersul vremii. Noi am vrea să obținem producții bune, să realizăm pregătirea terenului și semănatul culturilor de primăvară în epoca optimă, dar trebuie să beneficiem de umiditatea din sol”, spune Bușu Titu.

Fermierii pariază pe diversificare și dezvoltare

Ploile sunt așteptate și în Moldova. ”Îmi propun să semăn în condiții cât mai bune, să am precipitații, pentru că e practic singurul factor prin care nu pot realiza ceea ce îmi propun. În rest, pe piață se găsesc produse pentru întreținerea culturilor, pentru menținerea lor la un potențial ridicat”, speră Constantin Scarlat, agronomul din Andrieșeni.

Totuși, schimbările climatice și lipsa ploilor nu îi sperie pe fermierii precum Gheorghe Sburlan sau Adrian Enache, care au planuri mari de dezvoltare. ”Vom face o livadă de nuci și aluni, pe 19 hectare, avem în vedere construcția unui modul de sere de 200 m2, deci ne dezvoltăm”, spune agricultorul din Seimeni. În schimb, Enache ar vrea să pună bază mai mult pe soia, să crească suprafețele și implicit producția de soia.