Asocierea, factor de progres în agricultură

Editorial: De ce este imperios necesar ca fermierii să aibă încredere unii în alții și să urmeze exemplul asocierii, dat de tot mai multe ferme din România

Se cunoaște faptul că o agricultură fărâmițată nu va conduce niciodată la performanţele economice necesare menținerii în piața lipsită de bariere vamale și globalizată, precum cea de astăzi.

Necesitatea asocierii a fost semnalată, în repetate rânduri, atât de către autoritățile din agricultură din țară și din străinătate, cât și de către fermierii înșiși. Au existat și măsuri care să încurajeze asocierea în scop economic, dar acest obiectiv nu a fost atins în practica agricolă românească. Motivele pot fi legate de unele experiențe din trecut, care au determinat o înțelegere nepotrivită a conceptului, precum și de dificultățile legislativ-financiare.

Una dintre măsurile care au avut ca țintă directă asocierea fermierilor a fost Măsura 142 – Înfiinţarea grupurilor de producători, destinată sectoarelor agricol şi silvic, în vederea obţinerii de produse de calitate care să îndeplinească standardele comunitare, prin aplicarea unor tehnologii de producţie unitare şi prin susținerea accesului la piaţă a propriilor membri. Sprijinul financiar pentru această măsură a fost nerambursabil și a avut un buget de 138.855.905 Euro. Datele statistice din anul 2012 arătau faptul că, în 5 ani de PNDR 2007-2013, doar 1,2% din fondurile alocate măsurii 142 fuseseră consumate. ”În perioada 2009-2013, s-au înființat 499 de cooperative agricole. Regiunea Nord-Est însumează aproape un sfert din totalul cooperativelor agricole existente în România. În anul 2014, din totalul de 743 de cooperative înființate, doar 390 de cooperative au depus bilanț la sfârșitul anului. Cele mai multe cooperative agricole sunt de gradul 1 și au un număr redus de membri”, a fost concluzia unui studiu al Centrului Român de Politici Europene.

Doar două măsuri din PDNR s-au bucurat de un real succes printre fermieri

De asemenea, s-a urmărit stimularea asocierii prin alte două măsuri. Măsura 141 "Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistență", stipula drept prim criteriu de selecție ca solicitantul să fie membru, cu minim 6 luni înainte de lansarea sesiunii pentru care aplică, al unei forme asociative recunoscute conform legislației naționale în vigoare. Prin cealaltă măsură, ”Renta viageră agricolă”, se acordă anumite sume de bani rentierului agricol care înstrăinează sau arendează terenurile agricole extravilane aflate în proprietatea sa ori încheie un acord cu investitorul. Aceste două măsuri sunt cele mai de succes, rata accesării depășind 50%.

Cu toate acestea, încă vorbim despre o dispersare semnificativă a activității agricole din România și despre un număr mare de exploatații, comparativ cu țările vest-europene. La nivelul anului 2016, cu cele aproximativ 3,6 milioane exploatații agricole (ferme și gospodării individuale), România deținea 30% din ponderea europeană, potrivit INS.

Unde-s mulți, puterea crește

Există şi exemple pozitive privind asocierea fermierilor, exemple care vin din sectorul vegetal. Pe de o parte, potrivit APIA, în anul 2017 s-au înregistrat cereri de plată pentru o suprafață de 9.541.389,45 hectare, mai mare față de anul 2016 (9.326.864,87 hectare), numărul cererilor de plată fiind cu aproximativ 12% mai mic decât în anul 2016 (884.397 de cereri de plată, în anul 2017, față de 901.335 cereri, în anul 2016). Pe de altă parte, dincolo de orice politică publică stimulativă, fermierii înșiși își dau seama că pot ajunge la performanțe economice deosebite doar dacă, sub diverse forme, își unesc forțele.

Cel mai recent exemplu vine din județul Iași. Doi mari jucători de pe piața semințelor de cereale și plante tehnice au fuzionat în acest an, în temeiul principiului că numai împreună își pot atinge obiectivele de dezvoltare. Este vorba despre alipirea la Grupul de Firme SEMTOP IAȘI, condusă de către dr.ing Mihai Haraga, a Societăţii Agricola 96 Țigănași, coordonată de către ing. Aurel Placinschi.

Grupul de firme Semtop Iași deține 3.000 de hectare de teren agricol, în sistem irigat, în zona Bivolari, județul Iași. În apropierea acestuia, tot pe malul Prutului, SC Agricola 96 Țigănași are în exploatare aproximativ 5.000 de hectare, în sistem irigat fiind doar o mie de hectare. ”Obiectivul este ca, prin producții performante de sămânță, prin prelucrare și distribuire, să realizăm acea stabilitate care să ne susțină investiția de 6 milioane de euro în extinderea irigațiilor pe încă o mie de hectare. La rândul lor, partenerii noștri de la Semtop Iași, prin preluarea producțiilor noastre, capătă siguranța obținerii cantităților de semințe necesare pentru noua fabrică de prelucrare de la Bivolari și pentru susținerea direcțiilor internaționale de livrare a semințelor de cereale şi plante tehnice. Asocierea, pentru ambii parteneri, reprezintă un important factor de progres”, menționa inginerul Placinschi.

Evenimentul de la Iași, de unire a doi giganți din agricultura judeţului, demonstrează faptul că ”economia agricolă a zonei funcţionează, fiind a doua ramură care aduce bani la stat”, după cum spunea președintele CJ Iași, Maricel Popa. De aici, necesitatea imperioasă de a urma acest exemplu, al încrederii și al asocierii, adesea întâlnit în țările dezvoltate. Astfel, fermierii, mari sau mici, vor arăta maturitate în abordarea activității agricole. Vor avea numai de câștigat cei care vor privi agricultura ca pe o afacere care poate fi dezvoltată prin cooperare și nu ca pe o preocupare de subzistență.

Petronela Cotea Mihai

Petronela Cotea Mihai este unul dintre cei mai experimentați jurnaliști români pe teme agricole. Cu un master obținut la USAMV Iași, stagii de pregătire la BBC și o experiență de peste 22 de ani în presa agricolă, doamna Cotea a obținut numeroase premii la concursurile de specialitate. Începând din 2013 este membru fondator și vicepreședinte al Asociației Presei Agricole din România. Petronela Cotea Mihai este realizatorul Matinalului Agrar , din fiecare duminică la Radio România Iași , al rubricii ”Fermier European”, colaborator al televiziunii Telemoldova Plus, dar și colaborator al revistei agricole Ferma.

Mergi sus