Editorial: Cine o să mai crească vaci?
29.03.2016
Fără un sprijin adecvat, sectorul laptelui românesc riscă să rămână fără soluții
Este greu să formulăm un răspuns la întrebarea din titlu, având în vedere că perspectivele din piață sunt tot mai sumbre. În urmă cu 20 de ani, pe când mergeam la bunica mea în vacanțe, toți oamenii de la țară aveau vaci. Era o rușine să nu crești o bovină care să-ți furnizeze lapte. De-a lungul anilor această tradiție s-a pierdut. Mulți tineri s-au mutat la orașe, lăsând în urmă tradițiile de la țară. Astăzi, satul în care mi-am petrecut multe vacanțe este plin de bătrâni care preferă să nu crească animale, ci să cumpere de la magazin carne sau lapte. Este îngrijorător. Numărul bovinelor este în scădere pentru că nu mai sunt profitabile nici pentru consumul propriu, cu atât mai puţin pentru a-ți susține o afacere.
Statisticile, descurajatoare
În perioada 2007-2015 numărul bovinelor a scăzut cu 31%, potrivit Institutului Național de Statistică (INS). Dacă în vara anului 2007, fermierii îngrijeau peste 3 milioane de bovine, în iunie 2015, INS anunța că numărul total de vaci ajunsese la peste 2 milioane de capete.
Odată cu reducerea numărului de bovine s-a ajustat și producția de lapte. Astfel, în perioada 2007-2015 fermierii autohtoni au produs cu aproape 10% mai puțin lapte. În iunie 2015, fermierii români au ajuns la o producție de 100.000 de tone, iar tendința pieței este de scădere.
De ce se întamplă aceste lucruri? Din cauza unor lovituri repetate, primite de acest sector. În ultimii ani, piața a fost inundată de importuri. Acest lucru a fost favorizat pe de-o parte de ridicarea cotelor de lapte, iar pe de altă parte de instituirea embargoului rusesc în 2014.
De la ruși vine criza
Decizia Rusiei de a nu mai primi alimente importate a coincis cu ridicarea cotelor pentru lapte, fapt ce a transformat anul 2015, într-unul foarte dificil. Au fost afectați atât producătorii autohtoni, cât și clienții. Piața a fost inundată de produse finite din Cehia și Polonia, mult mai ieftine decât cele produse local, dar de o calitate mai slabă. Cum prețul dictează în puterea de decizie a cumpărătorului, produsele cele mai ieftine s-au vândut, totuşi, fără probleme. Acest lucru s-a reflectat şi în rezultatele financiare ale celor mai mari producători de lactate din România. În 2014, doar 4 din 10 companii au avut profit.
Pe întreg lanțul cei mai afectați sunt, însă, micii producători care cu greu reușesc să supraviețuiască. Nici nu se pune problema de profit, având în vedere că aceștia nu reușesc să-și scoată nici măcar investițiile făcute. De ce? Pentru că prețul de la poarta fermei este unul foarte mic, de sub 1 leu. Potrivit datelor Eurostat, din martie 2015, cele mai mici preţuri pentru laptele de vacă din Europa se găsesc în Letonia (22 de eurocenţi/litru), Estonia (25 de eurocenţi/litru), Ungaria (28 de eurocenţi/litru) şi România (29 de eurocenţi pe litru).
Crescătorii de bovine nu pot obține prețuri bune
Fermierii susțin că în ultimii ani prețul laptelui s-a ajustat cu 25%. Iar cum nu sunt asociați, crescătorii de animale nu reușesc să scoată un preț bun de la procesatori. Momentan, singurul colac de salvare este reprezentat de subvențiile pentru animale. Din păcate și nivelul subvențiilor începe să fie insuficient. De aceea fermierii producători de lapte din România solicită Guvernului o subvenție de aproximativ 50 de bani pe litrul de lapte pentru a putea traversa criza cu care sectorul se confruntă, având în vedere că în celelalte țări europene producătorii primesc astfel de subvenții.
Soluțiile nu stau doar în subvenții. Fermierii trebuie stimulați prin crearea unui cadru legislativ mai bun. În ultimul timp, atât Ministerul Agriculturii, cât și Ministerul Finanțelor Publice au militat pentru eliminarea dublei impozitări pentru fermierii care se asociază. Este o idee bună, dar când va fi pusă în practică, nu știm.
Asocierea poate ajuta crescătorii de animale să iasă din impas. Un exemplu în acest sens sunt agricultorii olandezi. Fermierii s-au asociat în mii de asociații și au reușit să poziționeze Olanda pe un loc fruntaș în ceea ce privește exporturile de fructe și legume. Noi mai avem multe de învățat, dar asta nu înseamnă că fermierii nu pot reuși. Iar astfel, să nu dispară tradiția pe care o știam demult, în care fiecare țăran să crească o vacă.
Diana State
Jurnalist cu peste 7 ani de experiență în presa națională. De-a lungul anilor, a semnat pentru publicații de renume, precum Adevărul sau Curierul Național. În prezent, Diana este specializată pe domeniul agricol și semnează articole pentru revista Capital. Din postura de jurnalist, este în permanență în contact atât cu fermierii, cât și cu autoritățile, reușind să surprindă fenomenul din perspectiva ambelor tabere.