Cine și de ce limitează protecția plantelor?

”Fermierii români care achiziționează input-uri știu că aplicarea produselor pentru protecția plantelor trebuie făcută ca la carte. Dar există și mulți… ”pricepuți”

România. O piață de peste 440 milioane de Euro putere de cumpărare a produselor pentru protecția plantelor (PPP). O agricultură care "înghite" anual semințe de peste 280 milioane Euro și ne referim doar la porumb și floarea soarelui. Cifrele (conform sondajelor Kleffmann) reprezintă activitatea a peste 2 milioane de ferme care însumează în jur de 7,3 milioane hectare (situație înregistrată în anul 2014).


La prima strigare, sutele de milioane de euro sunt bani, nu glumă! Însă un simplu exercițiu matematic arată o situație pe care nu ne-o dorim, dar o avem din plin! Puțin peste 60 de Euro - doar de atât beneficiază un hectar de teren agricol când vine vorba de puterea de cumpărare a PPP-urilor. Și, atenție! Așa cum sunt ele definite în reglementările comunitare, produsele pentru protecția plantelor sunt folosite atât în agricultura convențională, cât și în cea organică.


Protecția plantelor are în final efecte directe asupra profitului fermei


Nu voi intra în eterna dispută privind limitarea folosirii pesticidelor în agricultura viitorului. Voi invoca, la rândul-mi, argumentul folosit în orice abordare - inclusiv științifică - a subiectului, și anume creșterea populației și a cererii globale de hrană. Până la urmă, decizia de a folosi sau nu un anumit produs e voluntară și individuală! Mă gândesc însă la cât de puțin îi oferim pământului din necesarul de care acesta are nevoie. Iar asigurarea protecției culturilor are în final efecte directe asupra profitului unei ferme...


În România însă paradoxurile în agricultură au devenit proverbiale. Raportul pentru țară din acest an arată că fermele de dimensiuni mari și medii care au nevoie de modernizare reprezintă doar 8% din exploatații și gestionează aproximativ 71% din suprafața agricolă utilizată. Restul de 92%, care reprezintă ferme mici, sunt exploatate la nivel de subzistență și de semi-subzistență, cu productivitate și dotare tehnică limitate, orientate spre o piață redusă sau inexistentă!


Aproape 60% dintre beneficiarii plăților directe, care dețin 25% din totalul terenurilor arabile, au peste 60 de ani. Suprafața totală acoperită de infrastructura de irigații reprezintă 20% din terenul agricol utilizat, dar suprafața irigată a scăzut în ultimii ani din cauza ineficienței sistemului și a costurilor de întreținere ridicate. Nu mai vorbim de legislația incoerentă.


Mulți români sunt ”pricepuți” la aplicarea PPP-urilor…


Piața produselor pentru protecția plantelor urmărește același trend: cerințe mari, putere de cumpărare în scădere. Când vine vorba de economia unei ferme, ce loc ocupă asigurarea necesarului de PPP? Când campania agricolă devine prea costisitoare, la ce renunțați a mai cumpăra?


Apoi mai intervine o problemă majoră: aplicarea produselor pentru protecția plantelor. Ei, aici mulți români sunt "pricepuți". Practicarea agriculturii după ureche e oricum un sport național, din păcate. Și nu exagerez deloc. Fermierii români care achiziționează inputuri, inclusiv produse pentru protecția culturilor, știu foarte bine că folosirea acestora "ca la carte" contează enorm în gestiunea culturilor. În cazul lor, știința și cercetarea nu dau greș.


Există însă și exploatații în care lipsurile financiare se traduc în folosirea ineficientă a resurselor. Uneori, chiar cu efecte periculoase pentru consumatori. În acest context, sunt necesare mai mult ca oricând gestionarea eficientă și controlul modului în care sunt folosite produsele pentru protecția plantelor. Pentru că mai mult decât trebuie nu înseamnă neapărat mai bun. Iar deloc nu va duce la profit.


Terenul agricol ne asigură hrana. Pentru a o produce are nevoie, la rându-i, de hrană și de protecție. Decizia de a i le asigura ne aparține. Când, cum și cât? Știința agricolă are răspunsurile necesare. Însă tot de noi depinde aplicarea lor...


Nicoleta Dragomir

Redactor-șef Revista FERMA

Nicoleta Dragomir este jurnalist, cu o experiență de peste 18 ani în presa agricolă. Din anul 2000 până în prezent, coordonează departamentul redacțional al Ferma Media Grup, care editează publicațiile Revista Ferma și AgroInfo . Este, din 2013, membru fondator și președintele Asociației Presei Agricole din România, structură afiliată la Federația Europeană a Jurnaliștilor Agrarieni.

Mergi sus