EDITORIAL: Boom-ul din agricultură

Fermierii români sunt dispuși să muncească. Dar mai trebuie și încurajați

În ultimul an am observat că toată lumea vorbește despre cum poți să pui pe picioare o afacere în agricultură. Este o senzație de deja-vu. Același lucru se întâmpla și în 2007, moment în care toată lumea vorbea despre imobiliare. În acel an, prețurile erau exagerat de mari. Toți agenții te îndemnau să cumperi o locuință, iar băncile acordau credite pe bandă rulantă.

În agricultură nu stau lucrurile chiar așa, dar asistăm tot la un boom, unde au apărut mulți speculanți. Ce anume a stârnit acest interes extraordinar pentru ca mulți să devină fermieri? Fondurile europene. Accesarea unor bani nerambursabili pare un motiv suficient de puternic pentru ca mulți să aplice la astfel de programe. Pe de-o parte, acești bani reprezintă un colac de salvare pentru agricultorii care muncesc și reinvestesc fondurile obținute. Dar pe de altă parte, cei mai mulți care accesează bani europeni pentru agricultură trebuie să aibă timp să învârtă hârtii, să alerge la toate instituțiile implicate în accesarea acestor fonduri.

Fermierii români pot fi încurajați prin reducerea birocrației

În schimb, țăranul român care muncește pe câmp și crește animalele nu are timp să alerge inutil. Și cu atât mai mult nu are timp să înțeleagă toată hârțogăraia necesară pentru a investi într-un nou proiect. Cei mai mulți agricultori din România dețin suprafețe mici agricole, își muncesc pământul și își pun speranțele în subvențiile date de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA). Dar pentru a-i încuraja și pe aceștia să încerce altceva, adică investițiile în proiecte, soluția stă în reducerea birocrației. În ultimul timp, au apărut inițiative pentru simplificarea procedurilor atât pentru obținerea subvenților, cât și pentru accesarea banilor prin Programul Național de Dezvoltare Rurală. Cât de eficiente vor fi aceste simplificări, rămâne de văzut.

Un alt lucru de care se tem micii agricultori este cofinanțarea. Băncile nu prea colaborează cu fermierii deoarece acestea nu doresc să-și asume riscuri foarte mari. Astfel, dacă accesezi fonduri europene și ai nevoie și de cofinanțare, acest lucru poate fi o mare piedică în implementarea proiectelor. Există probleme în accesarea fondurilor europene care au adus mulți speculanți în sector. Totodată, deficiențele sistemului au condus și la temerea oamenilor de rând de a se implica în astfel de proiecte, dar există și exemple pozitive.

Secretul fermierilor de succes stă în perseverență

În 2015, am avut ocazia de a colinda prin țara noastră și cu această ocazie am văzut proiecte realizate cu ajutorul fondurilor europene: de la ferme de sturioni până la fabrici de fier forjat sau sere. Beneficiarii acestor proiecte au trecut însă prin multe încercări. Dar toate aceste proiecte aveau ceva în comun. Micile ferme sau fabrici erau administrate de familii. Cei tineri veneau cu dorința de a încerca lucruri noi, de a avea mai multă răbdare cu autoritățile și de a înțelege mai bine condițiile impuse de Uniunea Europeană. Prin contrast, cei în vârstă veneau cu experiența, sfaturile și de multe ori cu mâna de lucru. Astfel, românii care și-au înființat propriile afaceri cu fonduri europene au obținut produse finite: icre, fier forjat sau legume, care au ajuns și în străinătate. Ei au devenit profitabili. Secretul succesului lor a fost faptul că nu au renunțat. Au perseverat, chiar dacă un proiect care trebuia să fie implementat în câteva luni, a ajuns să fie pus pe picioare în ani. Au perseverat atunci când au întâlnit piedici. Au perseverat atunci când au avut probleme cu băncile. Au perseverat tot timpul.

Așadar, putem observa că există oportunități și că românii sunt dispuși să muncească. Dar, pentru a veni în ajutorul țăranului de rând, autoritățile ar trebui să-l încurajeze să se asocieze printr-un cadru fiscal mai relaxat și, cel mai important, să-l ajute să scape de procedurile greoaie de accesare a fondurilor europene.

Diana State

Jurnalist cu peste 7 ani de experiență în presa națională. De-a lungul anilor, a semnat pentru publicatii de renume, precum Adevărul sau Curierul Național. În prezent, Diana este specializată pe domeniul agricol și semnează articole pentru revista Capital. Din postura de jurnalist, este în permanență în contact atât cu fermierii, cât și cu autoritățile, reușind să surprindă fenomenul din perspectiva ambelor tabere.