Gestionarea corectă a pericolelor de atac al organismelor dăunătoare - factor de creștere a producțiilor agricole
16.09.2019
EDITORIAL Fermierii din zona Moldovei se confruntă cu provocări nemaiîntâlnite. Ce soluții au în fața invaziei unor noi dăunători periculoși
Sub influența temperaturilor și a precipitațiilor atmosferice, asociate factorilor tehnologici și de relief, calitatea și aspectul comercial al plantelor de cultură se pot deprecia semnificativ, în urma atacurilor diferiților agenți patogeni, buruieni și dăunători. În unele dintre cazuri, atacurile devin atât de puternice încât pot determina reduceri masive ale nivelului producțiilor agricole/horticole, ceea poate provoca probleme financiare grave în respectiva fermă și, chiar, falimentul.
În acest context, este deosebit de important să fie abordată complex, timpuriu și corect problematica legată de identificarea potențialilor factori limitativi şi a dăunătorilor, în scopul protejarii stării de sănătate a plantelor. ”Pierderile cauzate agriculturii mondiale din cauza dăunătorilor animali, agenților patogeni și a buruienilor, la diferite culturi și produse agricole, se ridică anual la peste 75 miliarde de dolari. Aceste pierderi reprezintă aproximativ 35% din producția agricolă mondială, dintre care 13,8% reprezintă pierderi cauzate de dăunători animali, 11,6% pierderi determinate de agenții patogeni, 9,5% pierderi din cauza buruienilor”, atenționa prof.univ.dr. Mihai Tălmaciu, specialist în Entomologie, în lucrarea ”Dăunătorii plantelor de la A la Z”.
Un dăunător importat din America face ravagii în județele din estul țării
Din punctul de vedere al condițiilor agrometeorologice caracteristice anului de producție 2019, în raport cu provocările create de presiunea de atac al organismelor dăunătoare plantelor, fermierii au tras unele concluzii alarmante, în privința mai multor culturi agricole. ”De exemplu, la cultura porumbului, anul acesta, în zona noastră submontană, am avut mari probleme cu viermele de rădăcină occidental, Diabrotica virgifera virgifera, una dintre cele mai devastatoare specii de viermi de porumb din America de Nord. Dacă nu se vor lua măsuri drastice de către colegii noști, producțiile se vor diminua semnificativ”, sublinia ing. Vasile Iacob, director tehnic TCE 3 Brazi, județul Neamț.
În țara noastră, prezența viermelui rădăcinilor de porumb (Diabrotica virgifera virgifera Le Conte), a fost observată pentru prima dată după anul 1995, într-un județ din Vestul României, în următorii 5-6 ani semnalându-se, deja, prezența acestui dăunător în peste 15 județe, spre Estul țării. Astăzi, discutăm despre o răspândire a acestui dăunător pe areale agricole tot mai extinse din România.
Agenții patogeni devin tot mai rezistenți la tratamente
În 2019, s-au întrunit condițiile optime și pentru declanșarea unor infecții puternice ale culturilor, precum infecțiile de cercosporioză la culturile de sfeclă de zahăr. Fermierii au efectuat controale fitosanitare în culturile de sfeclă de zahăr, pentru a depista atacul de cercosporioză, infecția primară produsă de Cercospora beticola apărând sub forma unor puncte roșiatice, care ulterior capătă forma unor pete circulare.
”În 2019, a fost o extraordinară presiune de atac al Cercosporei, cum nu a mai fost de foarte mult timp. Hibrizii au reacționat diferit, situațiile fiind mai delicate acolo unde, tot din cauza condițiilor climatice, a fost scăpat din mână un tratament. Am văzut, însă, inclusiv în câmpurile experimentale, că hibrizii de sfeclă au răspuns diferit la toleranța față de Cercospora beticola indiferent de numărul tratamentelor efectuate. Sigur, mai este timp până la recoltare și vom vedea producția de rădăcini la hectar și conținutul de zahăr, ceea ce va conta cel mai mult pentru fabricile de prelucrare. Dar, provocările din acest an legate de atacul de boli pe care nu le-am mai întâlnit de demult în câmpurile noastre, înseamnă că există nevoia unei preocupări științifice tot mai intense inclusiv asupra însușirilor seminței utilizate de către fermieri pentru înființarea culturii de sfeclă de zahăr și asupra eficacității substanțelor folosite pentru combatere”, sublinia Mihai Dimitriu, Director executiv al Federației Cultivatorilor de Sfeclă de Zahăr din România.
Cât privește modalitățile de gestionare a pericolelor de înregistrare a pierderilor de recoltă ori de depreciere a calității acesteia din cauza atacurilor diferiților agenți patogeni, buruieni și dăunători, specialiștii recomandă evitarea monoculturilor, utilizarea de soiuri şi hibrizi cu rezistență la atac, aplicarea măsurilor agrotehnice de prevenire a atacurilor, controale ritmice în lan, evaluarea și monitorizarea atentă, precum și executarea eficientă a programelor de combatere, inclusiv prin tratamente chimice, atât la semințe, cât și în timpul vegetației, cu grijă față de protecția durabilă a mediului.
Petronela Cotea Mihai este unul dintre cei mai experimentați jurnaliști români pe teme agricole. Cu un master obținut la USAMV Iași, stagii de pregătire la BBC și o experiență de peste 23 de ani în presa agricolă, doamna Cotea a obținut numeroase premii la concursurile de specialitate. Începând din 2013 este membru fondator și vicepreședinte al Asociației Presei Agricole din România. Petronela Cotea Mihai este realizatorul north_east Matinalului Agrar , din fiecare duminică la north_east Radio România Iași , al rubricii ”Fermier European”, colaborator al televiziunii Telemoldova Plus, dar și colaborator al revistei agricole Ferma.
