Editorial: La orizont, un an cu noi provocări pentru fermieri

Editorial: Cum se anunță următorul an pentru fermieri și care vor fi principalele dificultăți pe care trebuie să le depășească aceștia

În agricultură, fiecare an de producție are specificul său și ridică suficient de multe probleme cărora fermierii trebuie să le facă față. Anul 2018, însă, a avut unele caracteristici aparte, asupra cărora trebuie atrasă atenția, cu atât mai mult cu cât pe unii dintre agricultori i-ar fi putut determina să uite de adevăratele dificultăți din activitatea de producție.

Chiar dacă, în perioada de vegetație a culturilor, au existat cantități mai mari de precipitații, nu poate fi pierdut din vedere faptul că seceta rămâne una dintre cele mai importante probleme. La culturile înființate în primăvară 2018, unul dintre supărătoarele efecte negative ale secetei a fost răsărirea eșalonată a plantelor.

În cazul porumbului, pe areale întinse s-a adăugat și problema atacului extraordinar al dăunătorului Tanymecus dilaticollis (rățișoara porumbului). În toamnă, ca urmare a lipsei precipitațiilor într-o perioadă de peste 110 zile, culturile s-au înființat greu și cu cheltuieli mai mari, deja la unele specii înregistrându-se eșec. Dacă la grâu există speranțe, deși în unele cazuri plantele au răsărit târziu, la începutul iernii fiind debilitate, situație similară cu cea a orzului, la rapiță se înregistrează cea mai mare cădere.

Fermierii trebuie să găsească soluții pentru a elimina presiunile financiare

Potrivit specialiștilor, până în a treia decadă a lunii noiembrie 2018, cultura nu răsărise pe aproximativ 70-80% din suprafața însămânțată. În aceste condiții, o mare provocare din anul 2019 va fi cea a găsirii soluțiilor de eliminare a presiunii financiare și, cu ajutorul culturilor de primăvară, să se poată asigura echilibrul economic în exploatațiile agricole din România.

Pentru anul viitor, porumbul, floarea-soarelui, soia vor fi printre singurele culturi care ne-ar putea aduce bani. De aceea, gestionarea secetei va trebui să fie un aspect esențial pe care va trebui să îl avem în vedere. Această idee va trebui să fie permanent în mintea noastră, a fermierilor, atunci când vom lua deciziile tehnologice pentru viitoarele culturi”, spunea fermierul ieșean Daniel Florici.

Pe baza estimărilor meteorologice realizate de către Centrul European pentru Prognoze pe Medie Durată din Anglia, deja Adminitrația Națională de Meteorologie a arătat faptul că, pentru perioada 17 decembrie 2018 – 07 ianuarie 2019, temperatura aerului va avea valori, în medie, peste cele specifice intervalului, pe întreg teritoriul României. În săptâmâna 31.12.2018 – 07.01.2019, cantitățile de precipitații vor fi în general apropiate de cele normale, cu posibilitatea unui ușor deficit în centrul și nordul țării.

Investițiile în sisteme de irigații, mai necesare ca niciodată

Aproape automat, când se vorbește despre temperaturi ridicate și deficit de precipitații, se pune problema posibilității fermierilor de a ajuta cu apă pământul și plantele. La nivelul țării, există un Plan Național de Irigații, care include și reabilitarea infrastructurii principale de irigații. În anul 2017, s-au contractat 669,9 mii ha și s-au aplicat udări pe 508,3 mii ha. Au intrat în funcțiune 122 stații. Până la finalul lunii iulie 2018, au fost aprobate investiții pentru 47 de obiective de irigații, 1,2 milioane ha fiind pregătite pentru irigat. ”În primele 7 luni din anul 2018, s-au contractat 1 milion de ha pentru irigații. De la 1 ianuarie 2018, s-au constituit 36 Organizații noi ale Utilizatorilor de Apă pentru Irigații. Campania de irigații a început pe 14 aprilie 2018, faţă de anul 2017 când a început pe 12 mai”, arătau datele oficiale MADR. În perioada 2017-2018, s-au pus în funcțiune 10 amenajări de irigații nepuse la lucru de peste 20 -25 de ani.

Atât experiența agrometeorologică a anului 2018, cât și informațiile făcute publice în mod oficial îndeamnă la sporirea atenției în luarea deciziilor privind modul de a conduce producția agricolă și la întărirea încrederii că sistemul de irigații din România poate fi salvat. Investițiile în irigații pe care înșiși fermierii trebuie să le realizeze, alături de cele guvernamentale, pot reprezenta căi sigure de depășire a provocărilor climatice viitoare.

Petronela Cotea Mihai este unul dintre cei mai experimentați jurnaliști români pe teme agricole. Cu un master obținut la USAMV Iași, stagii de pregătire la BBC și o experiență de peste 22 de ani în presa agricolă, doamna Cotea a obținut numeroase premii la concursurile de specialitate. Începând din 2013 este membru fondator și vicepreședinte al Asociației Presei Agricole din România. Petronela Cotea Mihai este realizatorul Matinalului Agrar , din fiecare duminică la Radio România Iași, al rubricii ”Fermier European”, colaborator al televiziunii Telemoldova Plus, dar și colaborator al revistei agricole Ferma.

Mergi sus