Utilizarea produselor de protecție a plantelor, în agricultura României
12.12.2019
Editorial: Provocarea pentru fermieri nu e doar să asigure sănătatea plantelor, ci să o facă într-un mod sustenabil
Una dintre cele mai mari provocări la care au fost supuși în ultimii ani producătorii agricoli a fost cea legată de asigurarea sănătății plantelor, în contextul creșterii presiunii de atac al agenților patogeni, buruienilor și dăunătorilor, din cauza evoluției atipice a condițiilor agro-meteorologice, asociată unei tot mai restrictive legislații referitoare la utilizarea produselor pentru protecția plantelor.
Misiunea fermierilor de a susține obținerea de alimente sănătoase și suficiente este cu atât mai dificil de îndeplinit cu cât, potrivit specialiștilor, aproximativ o treime din recolta potențială este compromisă de organismele dăunatoare. Pe de altă parte, activitatea fermierilor trebuie să țină seama de faptul că, potrivit glosarului la Legea nr. 137/1995 privind protecția mediului, lege republicată în Monitorul Oficial nr. 70 din 17 februarie 2000, dezvoltarea durabilă presupune “folosirea resurselor regenerabile într-un mod și o rată care să nu conducă la declinul pe termen lung al acestora, menținând potențialul lor în acord cu necesitățile și aspirațiile prezente și viitoare”.
Astfel, toate măsurile de prevenire a atacurilor și de contracarare a pierderilor de recoltă ori de depreciere a calității acesteia s-au desfășurat sub imperiul necesității de a se realiza o agricultură sustenabilă, care reprezintă o parte importantă a procesului de dezvoltare durabilă a României.
Pe acest fond, în agricultura românească utilizarea produselor de protecție a plantelor s-a realizat prin respectarea normelor de bune practici agricole și a legislației europene specifice. Aceste aspecte au fost reflectate de către Institutul Național de Statistică, în cadrul celei mai recente analize referitoare la activitatea de profil, din anul 2018.
”Suprafața tratată cu produse de protecție a plantelor sub formă solidă a fost de aproximativ 1,82 milioane hectare, respectiv 356.711 hectare cu fungicide (19,6%), 474.377 hectare cu insecticide (26,0%) și 957.155 hectare cu erbicide (52,5%). Suprafața tratată cu produse de protecţie a plantelor sub formă lichidă a fost de 8.962.203 hectare, din care 2.220 406 hectare cu fungicide (24,8%), 1.915.513 hectare cu insecticide (21,4%) și 4.721.852 hectare cu erbicide (52,7%), diferența de 104.432 hectare fiind tratată cu alte produse de protecţie a plantelor”, arată statisticile INS.
Toate aceste cifre relevă faptul că, atunci când se evocă rezultate remarcabile în producția agricolă românească, în mod cert se are în vedere faptul că acestea nu se obțin exclusiv datorită potențialului agricol deosebit al terenurilor, ci îndeosebi datorită capacității fermierilor de a face față provocărilor de tot felul, inclusiv celor legate de asigurarea sănătății plantelor.
Petronela Cotea Mihai este unul dintre cei mai experimentați jurnaliști români pe teme agricole. Cu un master obținut la USAMV Iași, stagii de pregătire la BBC și o experiență de peste 23 de ani în presa agricolă, doamna Cotea a obținut numeroase premii la concursurile de specialitate. Începând din 2013 este membru fondator și vicepreședinte al Asociației Presei Agricole din România. Petronela Cotea Mihai este realizatorul north_east Matinalului Agrar , din fiecare duminică la north_east Radio România Iași , al rubricii ”Fermier European”, colaborator al televiziunii Telemoldova Plus, dar și colaborator al revistei agricole Ferma.