Iese soarele și pentru fermierii români în 2021?

EDITORIAL Deficitul comercial pe zona de alimente e în creștere, iar importurile tot mai mari lovesc o economie slăbită de pandemie

Importul masiv de alimente, cauzat de lipsa unor capacități de procesare suficiente, este o problemă veche în România. Deși avem un mare potențial în ceea ce privește producția de alimente nu doar pentru o populație aflată în scădere, dar și pentru export, România nu reușește să iasă din sintagma ”exportăm grâu, importăm pâine”. Că nu reușim să facem o strategie la nivel național pentru un sistem de irigații eficient este una, dar că nu reușim să creăm un cadru legal propice dezvoltării de fabrici de procesare a alimentelor este alta.

În acest fel, în condițiile în care consumatorul are o putere tot mai mare de cumpărare și dorește produse finite tot mai multe și mai bune, singura opțiune rămâne importul. Un import care crește mult mai accelerat decât exportul, iar presiunea pusă astfel pe deficitul de cont curent și creșterea costurilor de finanțare este imensă, cu consecințe directe în slăbirea unei economii deja lovită serios de pandemie.

O țară dependentă de importuri

Deficitul comercial al României a depășit 16,4 miliarde euro după primele 11 luni ale anului 2020 (peste 7% din PIB), cu aproape 1 miliard euro mai mult decât în aceeași perioadă a anului 2019. Pe zona de alimente, deficitul a depășit 2,5 miliarde euro, crescând chiar mai repede decât deficitul comercial per ansamblu. Practic, ”reputația” de economie dependentă de importuri este tot mai mult consolidată.

În aceste condiții, creșterea deficitului de cont curent este o consecință firească, cu efect direct asupra devalorizării monedei naționale și a datoriei publice. O țară care exportă materii prime și importă produse finite are o credibilitate mai mică, iar sustenabilitatea pe termen lung este serios pusă sub semnul întrebării.

Datorii tot mai mari și mai scumpe

Patronatele din industria alimentară au atras de mai multe ori atenția că nu există condiții bune pentru o expansiune în acest sector, existând probleme inclusiv pe zona de finanțare și de claritate a legislației. Altfel spus, există o incapacitatea statului de a crea condiții propice pentru investitori – străini sau români, de a stimula dezvoltarea de unități de procesare capabile să acopere măcar o parte din cererea internă.

Așa cum există, de exemplu, în alte state din regiunea ECE, unde presiunea deficitului comercial nu este atât de pregnantă. În timp, această accentuare a unei probleme care nu-și mai găsește rezolvarea va duce la acumularea de datorii tot mai mari și mai scumpe, statul român fiind obligat în viitor să se finanțeze la dobânzi tot mai mari.

Importanța unei industrii alimentare performante

În acest context, în care economia se luptă cu o adevărată ”lebădă neagră”, importanța unor măsuri de utilizarea eficientă a potențialului uriaș al agriculturii se vede mai clar ca niciodată. Putem spune acum clasica vorbă ”ce bine ar fi fost dacă”. Dacă aveam acum o capacitate de producție mai mare, care să acopere mare parte din cererea internă de alimente, importurile erau mai mici, deficitul comercial redus, iar presiunea pe nevoia de finanțare mult diminuată. Asta ar fi oferit o libertate mult mai mare statului de a susține o economie lovită serios de pandemie, de a ajuta o clasă mijlocie afectată de lockdown.

Autoritățile au anunțat, în mai multe rânduri, că vor să susțină o creștere a gradului de procesare a materiilor prime agricole, așa cum ar fi firesc pentru o țară care produce atât de multe materii prime, dar care importă multe produse alimentare. Reprezentanții acestei industrii au atras atenția, de mai multe ori, că problemele cele mai mari sunt în zona liniilor de finanțare și a atragerii de fonduri europene, o altă problemă cronică, legată strict de lipsa de organizare și strategie pe termen lung.

Practic, statul nu trebuie decât să creeze condiții pentru finanțare mai ușoară, cu bani europeni, cu un cadru fiscal predictibil, care să ofere condiții bune de recuperare a investițiilor, iar investitorii și antreprenorii trebuie lăsați să-și facă treaba. Acolo unde poate fi obținut un profit, ei vor veni. Cu organizare și bun simț, poate vom reuși să nu mai fim o țară care exportă masiv grâu și importă tone de pâine.

Dinu Boboc este un jurnalist cu peste 15 ani de experiență. De-a lungul timpului, a semnat pentru publicații de renume, precum News.ro, Business Standard, TVRinfo.ro, Evenimentul Zilei și revista Capital. Ține permanent legătura cu fermieri, traderi și autorități pentru a avea mereu o imagine clară și obiectivă asupra sectorului agricol românesc.

Mergi sus