Imperative ale supraviețuirii micilor producători, în pandemie
17.06.2020
Editorial: Ce ar trebui să facă micii producători și autoritățile în acest context
Decretarea stării de urgență în România, în perioada 16 martie - 15 mai 2020, din cauza răspândirii virusului SARS-CoV-2, urmată de emiterea mai multor ordonanțe militare cu privire la permisiunile și interdicțiile anumitor activități pe teritoriul țării, asociată instaurării începând din 15 mai 2020 a stării de alertă, a reprezentat un context care a determinat importante transformări atât la nivel social, cât și economic.
Închiderea piețelor săptămânale, stoparea activității din domeniul agroturistic/restaurante și reducerea drastică a volumului de lucru din unitățile de alimentație publică, asociate restricțiilor de circulație a persoanelor și a mărfurilor au condus la efecte negative în ceea ce privește achiziția directă a produselor agro-alimentare, afectând profund activitatea micilor producători.
Pentru a supraviețui, unii dintre aceștia au încercat să apeleze la comerțul online, periodic livrând produsele prin colete, în urma comenzilor efectuate de către consumatori. Numai că, în România, acest tip de relație directă producător-cumpărător se află la început de drum, numeroși producători mici nedispunând de logistica, de cunoștințele tehnice și de abilitățile necesare.
Stabilizarea ofertei necesită măsuri concrete
În condițiile în care, încă, nu se poate vorbi despre sfârșitul perioadei pandemice, riscurile economice pentru micii producători rămân la fel de intense. Măsurile de limitare a răspândirii virusului SARS-CoV-2 necesită în continuare acțiuni de distanțare/izolare fizică, precum și diferite tipuri de restricții, ceea ce poate prelungi starea de dezechilibru în lanțurile de producție și de comerț din sectorul agricol.
În acest context, se impun măsuri și acțiuni specifice pentru stabilizarea ofertei, absorbția surplusului și reducerea pierderilor. Un aspect important îl reprezintă faptul că România continuă să dețină printre cele mai numeroase exploatații agricole din UE-28.
Țara noastră deținea 3,6 milioane exploatații, în anul 2013, reprezentând o treime (33,5 %) din numărul total al exploatațiilor din UE-28. ”În aceeași perioadă, existau 10,8 milioane de exploatații agricole în UE-28. O analiză din punctul de vedere al dimensiunii economice relevă faptul că, dintre acestea, 6,5 milioane (sau 59,8 %) au avut o producție standard care a depășit 2 000 EUR. Șase state membre au raportat suprafețe medii mai mici de 10 hectare, mediile cele mai mici fiind înregistrate în România, Cipru și Malta”, arată Eurostat.
Formele de ajutor pentru micii fermieri trebuie gândite în mod specific
Potrivit MADR, în România, în anul 2013, exploatațiile cu suprafețe cuprinse între 1 și 5 hectare reprezentau 79,8% din numărul total al exploatațiilor agricole. În raportul Eurostat din 2018, se preciza faptul că numărul exploatațiilor agricole s-a redus la 3.422.030, România rămânând țara cu cele mai numeroase ferme din Uniunea Europeană (32,7% din numărul total existent la nivel comunitar).
Datele de mai sus reflectă faptul că milioane de gospodării țărănești, cu activitate la limita supraviețuirii economice, participă la sistemul alimentar românesc.
În contextul în care nu se cunoaște cu exactitate momentul încheierii pandemiei de COVID 19, formele de ajutor pentru micii producători trebuie gândite în mod specific, atât pe termen scurt, cât și pe termen mediu și lung. Semnale asemănătoare au fost făcute publice, în aceste zile, inclusiv de către reprezentanții FAO-ONU care au subliniat importanța conștientizării de către toate statele lumii a problemelor majore de supraviețuire cu care se confruntă micii producători. Specialiștii FAO-ONU consideră a fi esențiale atât măsurile care să le permită comercianților să colecteze produse agricole locale, cât și cele care să promoveze achizițiile publice locale de produse alimentare, prevenind astfel îndeosebi deprecierea produselor perisabile obținute de către micii producători.
Dacă ținem cont de faptul că, în contextul pandemiei COVID 19, singura constantă cunoscută rămâne nevoia omului de a se hrăni, va fi important ca micii producători să se adapteze la noile metode de promovare și de comercializare a produselor. În aceeași măsură, autoritățile trebuie să aplice soluțiile potrivite pentru a asigura securitatea alimentară a populației, bazată, în condițiile unei crize majore, pe producția națională, inclusiv pe ofertele micilor producători care acum depun eforturi susținute pentru supraviețuire.
Petronela Cotea Mihai este unul dintre cei mai experimentați jurnaliști români pe teme agricole. Cu un master obținut la USAMV Iași, stagii de pregătire la BBC și o experiență de peste 24 de ani în presa agricolă, doamna Cotea a obținut numeroase premii la concursurile de specialitate. Începând din 2013 este membru fondator și vicepreședinte al Asociației Presei Agricole din România. Petronela Cotea Mihai este realizatorul Matinalului Agrar, din fiecare duminică la Radio România Iași, al rubricii ”Fermier European”, colaborator al televiziunii Telemoldova Plus, dar și colaborator al revistei agricole Ferma.
