Cum se vede agricultura românească din Ucraina
16.06.2016
Interviu cu Tiberiu Dima, country manager Divizia pentru Protecția Plantelor BASF Ucraina
Recent, o delegație formată din cei mai importanți fermieri ucraineni a vizitat primul Centru de Competențe Tehnic BASF în România. Fermierii au căutat în special informații despre sistemul de producție Clearfield® Plus pentru floarea soarelui. Au fost impresionați de rezultatele hibrizilor Clearfield® , Pulsar® 40 și Cleranda® , asaltând echipa tehnică BASF cu întrebări referitoare la performanțele Clearfield în condițiile pedoclimatice din România.
Delegația de 37 de fermieri din Ucraina a fost condusă de Tiberiu Dima, aflat la conducerea Diviziei BASF pentru Protecția Plantelor din Ucraina, Moldova și țările din Caucaz. Până să ocupe această funcție, Dima a fost country manager al divizie pentru protecția plantelor BASF România.
Domnule Dima, cum se compară agricultura din România cu cea din Ucraina?
Sunt multe similarități, dar și multe diferențe. Climatul și calitatea solului sunt similare, Ucraina fiind totuși în avantaj în ambele cazuri, cu un climat mai umed și o calitate excepțională a solului pe suprafețe foarte mari, comparativ cu România.
Dar din punct de vedere administrativ? Ați condus o delegație compusă din fermieri care lucrează împreună peste 1.000.000 de hectare.
Există probleme similare cu fărâmițarea terenului agricol. Și aici însă, țara vecină e în avantaj, deoarece, în ciuda situației incerte, suprafețele sunt, în marea majoritate, consolidate în sole compacte de minim 50-100 de hectare. O fermă de 3.000 de hectare este considerată aici una de mărime medie. Fermele mari, ca afacere de familie, au în jur de 5.000-10.000 de hectare. Există însă și ferme de sute de mii de hectare, așa-numitele Agro Holding-uri.
În schimb, în Ucraina nu există subvenții pentru suprafața cultivată, iar privilegiile de TVA au fost anulate din acest an. Totuși, mâna de lucru este în prezent extrem de ieftină. Ca nivel de investiție în inputuri agricole, pe hectar media este sub România, dar în fermele mari investițiile și rezultatele sunt cel puțin la același nivel.
La ce capitole stau vecinii noștri mai bine?
M-au impresionat perdelele forestiere care protejează solele compacte în majoritatea regiunilor țării. E o plăcere să privești din avion cât de bine au fost făcute, prin anii ’60 și cât de bine sunt întreținute. Îmi mai place că pe tot parcursul anului, dar în special în sezonul cald, găsești o abundență de legume și fructe ucrainene, de foarte bună calitate și la un preț excelent. Importurile de legume se fac în special din Spania, Italia, Grecia și Israel, pentru cei care își permit. În sudul țării există o fermă ce produce intensiv tomate pe o suprafață de 5.000 de hectare, fiind un furnizor-cheie pentru producătorii europeni.
Cum vi se par fermierii de acolo, față de cei români?
Fermierii ucraineni sunt extrem de interesați de tot ceea ce înseamnă inovație în domeniul protecției plantelor. Sunt impresionat de faptul că în timpul evenimentelor fermierii stau chiar și o zi întreagă în câmp, pun multe întrebări, au discuții detaliate și ascultă cu interes recomandările făcute de BASF.