Lecțiile agricole ale anului 2020, în pandemie

Editorial: Prioritatea rămâne amplasarea sistemului alimentar în coordonatele securității și siguranței

După ce, încă de la debutul său, în mod justificat anul 2020 a fost așezat sub semnul intensificării acțiunilor globale de protecție a culturilor agricole împotriva factorilor care le-ar putea amenința sănătatea, a urmat o neprevăzută și prelungită criză sanitară umană, determinată de pandemia de COVID 19, care a atras o serie globală de disfuncționalități socio-economice cu efecte dezastruoase, sectorul agro-alimentar fiind unul dintre cele mai afectate.

În perioada februarie – decembrie 2020, în contextul pandemiei Covid 19, au fost perturbate semnificativ atât sistemele alimentare globale, cât și cele locale. Prin provocările majore cărora au fost nevoiți să le facă față, fermierii, procesatorii și întregul lanț de aprovizionare alimentară, precum și consumatorii au primit, în acest an pandemic, lecția dură a faptului că un aspect de interes global poate aduce consecințe globale, iar omenirea va trebui să manifeste o mai accentuată disponibilitate de a colabora și o mai mare responsabilitate față de problematicile comune, precum poluarea, dispariția speciilor, virușii de computer și virusurile, radiațiile, inteligența artificială, ș.a.m.d.

Firmele din agricultură trebuie să se obișnuiască cu profituri mai mici în perioada următoare

”Este de așteptat ca, în perioada timpurie post-COVID 19 să observăm faptul că firmele de profil vor continua să realizeze profituri mai mici față de anii anteriori, chiar dacă cererea de alimente este mare, la nivel mondial existând zone în care populația are un acces redus la alimente încă de dinaintea acestei pandemii. De asemenea, este posibil ca, după perioada de Pandemie, corporațiile să scurteze din lanțul de pași și de țări în care, în mod abișnuit,își gândeau și își desfășurau afacerile.

Astfel, lanțul de aprovizionare globală nu va mai funcționa ca până acum, ceea ce va genera probabilitatea de a vorbi mai mult despre așa-numitele economii agricole „de casă”, adică mai restrânse ca teritoriu. În aceeași măsură, este posibil ca această reîntoarcere către producțiile alimentare locale/regionale să presupună mai multe intervenții ale statului în economie și un altfel de dialog dintre stat și privat”, este de părere prof.univ.dr. Benone Păsărin, cadru didactic la UȘAMV Iași, membru corespondent al ASAS și membru al Grupului Mondial pentru pentru Securitate şi Siguranţă Alimentară FAO-ONU.

Deficitul balanței comerciale este mai mare cu peste 800 de milioane față de 2019

Între datele oficiale care reflectă necesitatea resuscitării industriilor alimentare autohtone, pe fondul dificultăților previzionate în legătură cu stabilitatea activității lanțurilor globale de aprovizionare cu hrană și al tendinței statelor de a își rezolva prioritar propriile probleme de asigurare a alimentelor, se numără și cele mai recente informații făcute publice de Institutul Național de Statistică (INS), cu privire la comerțul internațional cu bunuri al României, în perioada 01 ianuarie - 31 octombrie 2020.

”În perioada 1.I-31.X 2020, deficitul balanţei comerciale (FOB/CIF) a fost de 14858,3 milioane euro, mai mare cu 827,5 milioane euro decât cel înregistrat în perioada 1.I-31.X 2019. În ceea ce privește comerțul internațional pe grupe de produse, conform Clasificării Standard de Comerţ Internaţional, se observă faptul că, în perioada 1.I-31.X 2020, la capitolul Alimente și animale vii exporturile FOB au scăzut cu 7%, iar importurile CIF au crescut cu 5,9%. Mai exact, în perioada 1.I-31.X 2020, exporturile FOB de alimente și animale vii au fost în valoare de 3622,2 milioane euro, iar importurile de alimente și animale vii au fost în valoare de 5828,0 milioane euro”, notează INS.

Ținând cont de aceste aspecte, asociate semnalului potrivit căruia COVID-19 ne-a demonstrat că factorii patogeni afectează nu doar plantele și oamenii, ci și economiile, rămâne să fie identificate cât mai rapid soluțiile de a pune capăt Pandemiei și de a amplasa sistemul alimentar în coordonatele securității și siguranței, toate petrecându-se pe baza unei apropieri profunde de știință și profesionalism.

Petronela Cotea Mihai este unul dintre cei mai experimentați jurnaliști români pe teme agricole. Cu un master obținut la USAMV Iași, stagii de pregătire la BBC și o experiență de peste 24 de ani în presa agricolă, doamna Cotea a obținut numeroase premii la concursurile de specialitate. Începând din 2013 este membru fondator și vicepreședinte al Asociației Presei Agricole din România. Petronela Cotea Mihai este realizatorul Matinalului Agrar , din fiecare duminică la Radio România Iași , al rubricii ”Fermier European”, colaborator al televiziunii Telemoldova Plus, dar și colaborator al revistei agricole Ferma.

Culturi similare

Mergi sus