Pregătirea patului germinativ pentru culturile de primăvară în grădină

Alegerea locului și momentului potrivit

Calitatea și rentabilitatea oricărei culturi este strâns legată de respectarea cerințelor de climă și de sol. Asigurarea celor mai bune condiții pentru germinarea semințelor este influențată de identificarea locului și momentului potrivit pentru pregătirea patului germinativ. Terenul ideal pentru semănăturile de primăvară trebuie să fie plat sau ușor înclinat, expus la soare cel puțin cinci ore în timpul zilei și, de preferat, în apropierea surselor de apă. Solul trebuie să fie afânat, mărunțit, cu textură medie, cu drenaj bun.

Curățarea și pregătirea solului pentru patul germinativ

Pentru pregătirea solului și înființarea culturilor de legume în grădină, este esențial să ai la îndemână ustensile și echipamente potrivite în vederea pregătirii patului germinativ. Vei avea nevoie de sapă, greblă, lopată, pichete, sfoară, furtun pentru irigare, marcator de brazdă, roabă și o lingură pentru transplantare. Fiecare cultură are anumite particularități, de aceea, pentru înființarea corectă a oricărui tip de cultură, este important să respecți cu strictețe atât particularitățile, cât și condițiile de climă și de sol. Printre cele mai importante lucrări de pregătire și curățare solului, sunt:

• Dezinfectarea chimică a solului pentru prevenirea apariției bolilor.
• Distrugerea buruienilor, îndepărtarea pietrelor sau a altor obstacole.
• Eliminarea resturilor vegetale și a gunoiului.
• Afânarea stratului de sol prin grapare sau greblare doar până la adâncimea de semănat.
• Răscolirea prin săpat manual sau folosind utilaje agricole pentru eliminarea pietrelor.
• Evacuarea apei care stagnează în anumite zone.
• Aplicarea corectă și la timp a tratamentelor de fertilizare și erbicidare.

Fertilizarea solului

Fertilizarea solului cu îngrășăminte și nutrienți influențează procesele de fructificare, favorizează dezvoltarea și creșterea rădăcinilor, dar sporește și rezistența plantelor împotriva bolilor și a dăunătorilor. O analiză a solului te va ajuta să identifici necesarul de micronutrienți și macronutrienți.

Fertilizarea tomatelor

Cultura de tomate are cerințe mari față de N și K, nevoia de fertilizare cu îngrășăminte fiind influențată de gradul de aprovizionare a solului cu elemente nutritive şi de sistemul de cultură (ciclul scurt sau ciclul lung). În ciclul scurt, se aplică două fertilizări: prima, cu îngrăşăminte complexe (200-300 kg/ha), iar a doua, cu azotat de amoniu (200 kg/ha). În ciclul lung, se aplică 2-3 fertilizări la sol, primele două, ca la culturile în ciclul scurt, iar a treia fertilizare o repetă pe a doua când se leagă fructele în a cincea inflorescenţă.

Fertilizarea ardeilor

Ardeiul preferă solurile aluviale, cu un pH ce variază între 6 și 6,5 și cu conținut bogat de humus. În timpul perioadei de vegetaţie, se pot aplica 2-3 fertilizări cu îngrăşăminte chimice.

Fertilizarea vinetelor

Spre deosebire de tomate sau de ardei, vinetele au cerințe mai ridicate față de azot și de potasiu. Fertilizarea vinetelor poate fi făcută cu gunoi de grajd, sare de potasiu și superfosfat, în funcție de suprafață, sau cu îngrășăminte chimice încorporate în sol cu câteva zile înainte de plantare.

Fertilizarea castraveților

Pentru cultura timpurie, fertilizarea fazială se poate face în faza de apariție a celei de-a cincea frunze pe plantă, folosindu-se 50-60 de kg de azot pe hectar și 40-60 de kg de oxid de potasiu pe hectar.

Pentru cultura de vară, fertilizarea fazială se aplică în momentul apariției florilor, repetându-se de trei sau patru ori, folosind aceleași cantități de la cultura timpurie plus încă 30-40%.

Semănarea culturilor în patul germinativ

Fiecare cultură are cerințe specifice în ceea ce privește perioada și adâncimea de semănat. Aplicarea semințelor în patul germinativ se face manual și uniform prin împrăștiere, netezind solul fără presare. Pentru a integra semințele în sol, se poate folosi grebla.

Semănarea tomatelor

Cultura de tomate se înființează prin răsad repicat, în ghivece nutritive sau cuburi nutritive, cu vârsta de 55-65 de zile, când temperatura minimă pe timp de noapte nu scade sub +7 grade Celsius. Semănatul în vederea obţinerii răsadurilor se face în jurul datei de 15-25 aprilie, în zonele sudice, şi cu 15-20 de zile mai târziu, în celelalte zone, folosind 200-250 g de semințe. Între plante, pe rând, distanţa variază între 25 şi 30 cm. Se realizează, în felul acesta, o densitate de 47-57 mii de plante/ha.

Semănarea ardeilor

Ardeiul poate fi semănat în grădină în perioada 25 februarie-5 martie în funcție de condițiile climatice, folosind semințe de calitate, certificate și tratate. Perioada de creștere vegetativă a ardeiului poate dura până la 20 de zile. Între 21 și 55 de zile, plantele pot fi transplantate în funcție de stadiul de dezvoltare al fiecărei plante. Deși germinația începe de la 14-15 grade Celsius, temperatura optimă pentru germinarea semințelor de ardei este de aproximativ 20-25 de grade Celsius. Pentru producerea răsadurilor necesare plantării unui hectar, se folosesc 1,2-1,5 kg sămânţă. Distanțele de plantare diferă în funcție de soi. Dacă la ardeiul gras se lasă pe rând 15-20 de cm, realizând o densitate de 65-88.000 de plante pe hectar, la ardeiul gogoşar, distanţele pe rând sunt de 20-25 de cm.

Semănarea vinetelor

Înființarea culturii de vinete se face prin răsaduri produse în spații protejate. Semințele de vinete sunt semănate, de regulă, între 25 februarie și 5 martie în funcție de condițiile climatice la o adâncime de 0,6 cm și la o distanță ce variază între 2,5 și 3 cm.

Semănarea castraveților

Perioada de plantare a castraveților diferă în funcție de soi, înființarea culturii putând fi făcută atât prin răsaduri, pentru cultura timpurie, cât și direct prin semințe, pentru culturile de vară și de toamnă. Cultura de vară se realizează prin semănat direct, mai rar prin răsad, folosind 4-6 kg de semințe pe hectar la o adâncime de 3-4 cm. Pentru cultura de vară, semănatul direct trebuie făcut de la sfârșitul lunii aprilie și până la începutul lunii mai. Semințele se plantează în locuri luminoase cu temperaturi de 24-35 de grade Celsius și ferite de lumina directă a soarelui. Germinează în aproximativ 2-3 zile în funcție de soiul ales. În cazul temperaturilor mai joase, de 12 grade Celsius, castraveții germinează între 7 și 20 de zile.

Pentru culturile pe spaliere, semănatul se realizează cu 71.000 de plante pe hectar, pe suprafețe mari, și cu 38.000-50.000 de plante pe hectar în sistem gospodăresc.

Întreținerea culturilor

După semănat, lucrările de îngrijire a culturilor de legume sunt destul de complexe. Pe lângă irigare și fertilizare, lucrările de îngrijire a culturilor de legume pot include: palisarea, defolierea, copilitul, completarea golurilor cu răsad, mulcirea, prășirea, ciupirea lăstarilor, rotația culturilor și aplicarea tratamentelor pentru protecția culturilor.

Pregătirea patului germinativ pentru tomate

Pregătirea patului germinativ pentru cultura de tomate implică mărunțirea solului şi, în mod special, nivelarea lui, astfel încât să fie prevenite băltirile. Pentru a se dezvolta corespunzător, roșiile în grădină au nevoie de un sol cu un pH care variază între 5,5 și 6,8. Mobilizarea superficială a solului se realizează prin două lucrări cu grapa cu discuri, efectuate aproximativ perpendicular una pe cealaltă. De asemenea, odată cu aceste lucrări de pregătire a terenului, se realizează şi o fertilizare cu îngrăşăminte complexe. Urmează modelarea terenului în straturi înălţate cu lăţimea la coronament de 94 sau 104 cm. Modelarea terenului şi marcarea rândurilor este ultima lucrare de pregătire a patului germinativ. Curățarea terenului și aplicarea măsurilor fitosanitare este la fel de importantă.

Pregătirea patului germinativ pentru ardei

Ardeiul solicită soluri bine structurate, uşoare, luto-nisipoase sau mijlocii, adânci, permeabile, bogate în elemente fertilizante (azot, fosfor, potasiu), cu un conţinut ridicat de humus (4-5%) şi cu un pH de 6-6,5. Sunt recomandate zone cu soluri aluviale, cernoziomurile levigate, solurile brun-roşcate, de pădure, luto-argiloase. Se vor evita solurile mai grele cu permeabilitate redusă. Plantele cresc şi se dezvoltă optim la temperaturi de 22-25 de grade Celsius.

Necurățarea terenului de resturi vegetale și de buruieni favorizează apariția dăunătorilor.

Pregatirea patului germinativ pentru vinete

Vinetele preferă solurile fertile, lutoase, nisipoase, cu textură mijlocie, cu pH ce variază între 5,5 și 6,8. Perioada optimă pentru înființarea culturii de vinete în grădină este între 15 și 25 mai, când temperaturile ajung la cel puțin 14-15 grade Celsius mai multe zile la rând. Germinarea are loc la o temperatură minimă de 14 grade Celsius, însă temperatura ideală pentru germinare este între 22 și 30 de grade Celsius.

Pregatirea patului germinativ pentru castraveți

Solurile potrivite pentru cultura castraveților trebuie să fie ușoare, afânate, permeabile, bogate în humus și cu un pH între 6,5 și 7,5. Deși castravetele nu este pretențios, când vine vorba de condițiile de cultivare, se adaptează bine în solurile cu textură luto-nisipoasă cu structură granulată. Nu sunt recomandate solurile cu capacitate redusă de menținere a apei.

Pregătirea optimă a patului germinativ oferă numeroase avantaje producătorilor. Ține cont de aspectele de mai sus și beneficiază de culturi sănătoase cu randament maxim.