Pomicultura românească poate asigura profit! Investiți!

Editorial: Oportunitățile pe care le presupune sectorul pomicol în România sunt din ce în ce mai atractive

În pomicultură, după cum afirmă specialiștii, în anul 2017 s-au înregistrat cele mai bune rezultate economice din ultimii 20 de ani. Nivelul producțiilor din culturile horticole și, mai ales, prețurile de valorificare a fructelor autohtone le-au oferit producătorilor mari satisfacții. Dacă în anii din urmă, mărul pentru industrie se vindea cu aproximativ 0,12 - 0,20 lei/kg, anul acesta s-a vândut la prețuri între 0,60 – 1 leu/kg. La mărul de consum, veștile sunt și mai bune. Pentru mărul de consum categoria a doua, prețul din magazine nu a scăzut sub 2,5 lei/kg.

În rest, la majoritatea categoriilor de măr prezente pe rafturile supermarketurilor prețul a fost de aproximativ 4,5 lei/kg. Iar, aceste prețuri erau înregistrate la jumătatea lunii octombrie 2017. Să vedeți ce creșteri vor fi pe final de an și până în perioada martie-aprilie 2018. Cel care a produs măr anul acesta chiar poate fi mulțumit. Cultura, în sine, mi se pare deosebit de atractivă și cu o foarte bună perspectivă”, spune dr. ing. Gelu Corneanu, director al Stațiunii de Cercetare Dezvoltare Pomicolă Iași, singurul pomicultor din zona Moldovei membru ASAS.

Prețurile fructelor au crescut pe fondul problemelor meteorologice

Pe de o parte, această creștere a prețurilor la fructe a fost determinată de problemele pe care le-au avut producătorii din vestul Europei, din cauza condițiilor meteorologice din primăvara 2017. Dar pe de altă parte, a fost deosebit de important faptul că, pe fondul acelorași dificultăți climatice, pomicultorii români au știut și au reușit să acționeze pentru a reduce semnificativ pierderile.

”Este adevărat, s-au cunoscut efectele faptului că în țările europene producătoare de măr s-au înregistrat probleme în livezi, în primăvară. De exemplu, în Polonia, în a doua parte a lunii aprilie, au fost -4°C, poate chiar -5 grade Celsius, temperaturi care au afectat puternic producția. De asemenea, în Germania, înghețurile din primăvară au afectat în proporție de 50-70% producția de măr.

Dar, și în România au fost înghețuri târzii de primăvară care au afectat producțiile din anumite zone – în județul Vaslui, de exemplu, a mai rămas aproximativ 30% din recoltă. Dar, per total, a contat foarte mult efortul depus de către pomicultori pentru contracararea înghețului și, mai ales, faptul că tot timpul lucrările de întreținere a livezilor au fost executate corect și la timp. Contează foarte mult tratamentele, calitatea produselor folosite și modul de administrare, pe tot parcursul anului de producție. Aspectele acestea ne-au asigurat producții și, la prețurile bune din acest an, am avut de câștigat”, menționa dr. ing. Gelu Corneanu.

Cel puțin jumătate din livezile românești sunt îmbătrânite

Condițiile în care pomicultorii și-au desfășurat activitatea în 2017 n-au fost dintre cele mai ușoare nici din perspectiva calității plantațiilor, aproximativ 50% dintre livezile din România fiind îmbătrânite. Acesta conduce din start la un nivel limitat de câștig financiar, calitatea merelor nefiind corespunzătoare standardelor pentru consum, fiind necesară dirijarea lor către industrie, ceea ce presupune prețuri mai mici. De asemenea, îmbătrânirea livezilor, asociată firesc și cu reducerea speranței de câștig, arată nevoia de investiții masive în sectorul pomicol.

”Dacă e să facem o raportare la plantațiile îmbătrânite, adică acelea care au o vechime de peste 20 de ani, aproximativ 50% din producțiile lor sunt din start destinate industriei. Aceasta înseamnă că din acele livezi îmbătrânite, într-o proporție de 50% fructele cad, fie ca urmare a faptului că nu s-a putut stăpâni atacul dăunătorilor, fie din cauză că au fost vânturi puternice, ș.a.m.d. Respectivele mere nu merg decât spre industrie, îndeosebi spre industria de obținere a sucurilor naturale.

Partea bună este că, în România, această industrie este în creștere. De ce? Datorită amplasării geografice avantajoase, merele obținute aici, la paralela 45°, îmbină perfect cantitatea de zahăr cu aciditatea din fructe – cerință de bază în industria sucurilor. Merele din Ungaria, Austria, Germania – adică din țările de deasupra Paralelei 45 – au aciditate dar nu au o cantitate suficientă de zahăr, iar cele dinspre Italia – situată sub Paralela 45 –, au zahăr dar nu au aciditate. De aceea, la noi inclusiv merele pentru industrie vor fi căutate pe piața de profil, nu mai zic de cele pentru consum. Deci, trebuie să investim în pomicultură”, susține specialistul ieșean.

Banii europeni pentru înființarea livezilor încă așteaptă beneficiarii

Conform datelor statistice din teren, dorință de a înființa plantații de măr există dar, deocamdată, aceasta se manifestă aproape exclusiv pe măsura bugetului propriu al fermierului, care trebuie să susțină singur întreaga cheltuială cu pregătirea terenului, de multe ori cumpărarea acestuia și cu înființarea plantației pomicole. Deși s-au realizat numeroase proiecte, încă nu s-a ajuns practic la plantări de livezi susținute prin fondurile europene din cadrul PNDR 2020.

Rămâne să observăm că nodul din zona accesării proiectelor europene pe pomicultură se dezleagă și că se realizează investiții majore, cu atât mai mult cu cât oportunitățile de pe piața fructelor par deosebit de atractive, iar România are un potențial de producție deosebit. Să nu uităm că, până în anii 1990, România producea peste 5 sute de mii de tone de mere anual, ocupând poziția a 6-a în Europa.

La ora actuală, potrivit specialiștilor din pomicultură, aproximativ 50-60% din producția mondială de mere se realizează în China, acolo unde în ultimii 10-15 ani a fost pus în aplicare un program național de dezvoltare rurală cu accent pe creșterea investițiilor în pomicultură. Planul s-a realizat, în acest moment China controlând piața mondială a merelor. Aceasta este conjunctura internațională în care România a rămas între țările europene care au cunoscut un regres regretabil în sectorul de producere a merelor. Dar, sperăm cu toții, încă nu ireparabil!

Petronela Cotea Mihai

Petronela Cotea Mihai este unul dintre cei mai experimentați jurnaliști români pe teme agricole. Cu un master obținut la USAMV Iași, stagii de pregătire la BBC și o experiență de peste 22 de ani în presa agricolă, doamna Cotea a obținut numeroase premii la concursurile de specialitate. Începând din 2013 este membru fondator și vicepreședinte al Asociației Presei Agricole din România. Petronela Cotea Mihai este realizatorul north_east Matinalului Agrar , din fiecare duminică la north_east Radio România Iași , al rubricii ”Fermier European”, colaborator al televiziunii Telemoldova Plus, dar și colaborator al revistei agricole Ferma.