Toamnă agricolă solicitantă pentru sectorul Mecanizare

Campania agricolă de toamnă este în plină desfășurare și, în condițiile unui volum mare de muncă, pe fondul recunoscutelor schimbări climatice care impun valorificarea rapidă a ”ferestrelor” de timp bune de lucru, se pune încă o dată problema dotării tehnice din ferme. Pe lângă aspectul numeric, fermierii trebuie să aibă în vedere și pe cel referitor la performanțele tehnice ale mijloacelor mecanice utilizate atât pentru efectuarea lucrărilor de recoltare, cât și pentru înființarea noilor culturi.

”Parcul tehnic al fermelor din România a crescut ușor din 1993, dar creșterea nu este semnificativă și reflectă nivelul scăzut de capitalizare din agricultura românească. Practic, în ultimii 22 de ani, dotarea cu tehnică agricolă a crescut în medie cu 1% pe an. Absența unui parc tehnic modern prezintă un obstacol major pentru România în ceea ce privește atingerea nivelului mediu european de randament pe hectar sau a randamentului teoretic al solului din țară.

Unul dintre factorii limitativi este reprezentat de nivelul de fragmentare a exploatațiilor agricole. Aproape 75% dintre fermele din România au sub 2 hectare. Ponderea fermelor sub 10 hectare, ca număr, este de 98% din total și, ca suprafață agricolă utilizată, 39% din total. La polul opus, fermele cu dimensiuni de peste 100 hectare reprezintă doar 0.5% din numărul total, dar exploatează 49% din suprafața agricolă.

În contrast cu celelalte state europene, segmentul fermelor mijlocii, între 10 și 100 de hectare, este relativ slab reprezentat în România. Franța și Cehia, țări cu randamente mari la producția agricolă, au peste 29% din totalul de ferme reprezentat de cele cu peste 50 de hectare. Ponderea mare de ferme de peste 50 ha le oferă avantaje precum economii de scară, abilitatea de a atrage fermieri pregătiți, acces facil la finanțare și implicit tehnologizare mai rapidă”, se arăta în Raportul PWC ”Potențialul dezvoltării sectorului agricol din România”, din martie 2017.

Dacă discutăm despre schimbările climatice care au impact și asupra resurselor de apă, în special în mediul rural, având în vedere slaba sa dotare tehnică, sectorul agricol rămâne vulnerabil, cu efecte semnificative asupra viabilității economice a fermelor. Potrivit datelor MADR, primele 6 luni din 2018 au reprezentat una dintre cele mai dificile perioade din punct de vedere meteorologic.

Au fost afectate aproximativ 40 de mii ha culturi arabile, livezi, plantații de viță de vie, solarii și s-au înregistrat pagube la 41 amenajări funciare, cu o valoare de aproximativ 72 milioane lei. Condițiile climatice au determinat, în această toamnă, solicitarea deosebită a sectorului de mecanizare în ceea ce privește recoltarea culturii de soia. În primăvara lui 2018, pe lângă faptul că a nins în luna martie, s-au înregistrat gradienți de temperatură zi/noapte care au ajuns până la 10-12 grade Celsius. Mai apoi, s-a instalat seceta, ceea ce a condus la dificultăți în executarea lucrărilor de pregătire a terenului pentru semănat și la răsărirea neuniformă a plantelor de soia. Acum, în toamnă, recoltarea va fi o lucrare mai dificil de executat, în condițiile în care plantele au răsărit pe rând, iar coacerea și maturizarea s-au realizat etapizat.

În altă ordine de idei, tot în această toamnă, criza forței de muncă pare a cunoaște accente mult mai profunde față de ultimii ani, ceea ce acutizează nevoia de investiții masive în tehnică și tehnologie agricolă de ultimă generație. ”Forța de muncă este tot mai scumpă, greu de găsit și slab pregătită. Cine nu a investit în tehnică modernă care să poată înlocui, de exemplu, 2-3 oameni, întâmpină mari dificultăți, atât la strângerea recoltelor, cât și la înființarea culturilor”, spune ing. Costică Cioată, directorul Societății Agrotora Negrești, județul Vaslui.

”Pur și simplu, la un moment dat, îți vine să le lași pe toate și să pleci și tu. Dar, cum nu se poate să plece chiar toți din țară, investim. Lucrăm cele aproximativ 900 de hectare cu 6 mecanizatori, dintre care 3 sunt tineri. Ei bine, aceștia din urmă sunt cei care știu limbi străine, știu să manipuleze tractoarele și mașinile performante pe care le-am achiziționat, știu să opereze pe computerele din dotare. Cu alte cuvinte, acești 3 oameni, în timp scurt și cu tehnică înalt performantă, reușesc să realizeze ceea ce nu cred că s-ar fi realizat cu mai mulți lucrători ”clasici” și, chiar, în perioade mai lungi de timp.

Cea mai recentă investiție majoră a fost în decembrie 2017, într-un tractor de mare capacitate și continuăm să dotăm ferma. Pentru toamna 2018, am vizat achiziționarea a încă unui utilaj de mare capacitate și a unei semănători de cereale ultraperformante, plus alte elemente mai mici (selector, utilaj de aprovizionare a selectorului – fiindcă nici lucrători zilieri nu mai găsim). Acesta este viitorul: mecanizarea ultraperformantă și omul foarte bine pregătit, capabil să gestioneze echilibrat fiecare resursă necesară producției agricole performante”, sublinia ing. Costică Cioată.

În ceea ce privește dezvoltarea sectorului mecanizării agricole românești, nota de optimism se bazează inclusiv pe cele mai recente date MADR, potrivit cărora, în ultimii doi ani, investițiile de tehnologizare în exploatațiile agricole au fost semnificative. În perioada 2016-2018, plățile efectuate de AFIR din FEADR pentru proiecte de investiții în agricultură și dezvoltarea mediului rural însumează 4,13 miliarde euro, din care 1,4 miliarde euro în anul 2018.

”În privința grâului, spre exemplu, cu dotarea actuală a fermelor din România, pe vreme bună recoltarea s-ar putea realiza în maximum 10 zile. La această dată, există peste 209 mii tractoare, față de 128 de mii câte erau în anul 1989, cu randamente tehnice net favorabile mijloacelor tehnice de astăzi”, a precizat ministrul agriculturii Petre Daea.

Rămâne să vedem dacă, în agricultura românească, vor fi continuate investițiile în tehnologizare a fermelor, inclusiv după anul 2020, prin finanțare bazată pe granturi/ fonduri nerambursabile și dacă vom depăși bariera randamentului redus, situat sub media valorilor fermelor din Europa, fapt determinat și de dotarea tehnică insuficientă.