Vindem sau depozităm rapița, dilema multor fermieri români
04.06.2021
Editorial: Cum vor evolua tendințele cotațiilor bursiere și care sunt factorii externi ce pot influența prețul rapiței anul acesta
Se spune, pe bună dreptate, că eficiența muncii fermierilor depinde foarte mult de inspirația acestora în a alege soluția potrivită de valorificare a recoltei. În această perioadă, cele mai multe analize se fac în privința rapiței, considerată a fi cultura agricolă care aduce primii bani în ferme. Încordarea multor producători agricoli este mai mare decât altădată, deoarece aceștia se confruntă cu situații financiare delicate, determinate de pierderile din anul agricol precedent, pe fondul secetei extreme manifestate pe areale extinse și al efectelor pandemiei COVID – 19.
În acest context, evoluția cotațiilor bursiere ale rapiței reprezintă unul dintre cele mai importante repere în funcție de care se fac calculele, în asociere cu planurile, condițiile și necesitățile concrete din fiecare fermă. ”În România, cultura de rapiță ocupă cea mai variabilă suprafață, îndeosebi în funcție de condițiile pedo-climatice din perioada de semănat și de răsărire a plantelor, existând situații în care, în numai un an de zile, suprafața poate crește de la simplu la dublu sau invers. Au fost perioade în care suprafața minimă ocupată cu rapiță a fost de 200-250 de mii de hectare, în următorul an aceasta ajungând la 650-700 de mii de hectare.
Fermierii români sunt optimiști în privința recoltelor de anul acesta
Anul acesta, suprafața cu rapiță este de aproximativ 500-530 de mii de hectare. Cultura a trecut cu bine peste iarnă și, în raport cu experiența anului precedent, sperăm că recoltele vor fi bogate. După un an agricol 2020 deosebit de greu, acum fermierii încep, cumva, să își aleagă un dublu rol, respectiv unul speculativ și unul de producție. Cred că ar trebui să ne gândim de două ori la ceea ce înseamnă specularea privind prețurile și să profităm de prețurile bune înregistrate până acum, la început de iunie 2021, însă având în vedere ca partea de recoltă repartizată pentru comercializare să fie vândută doar atunci când considerăm că prețul este corect și că ne avantajează, susținându-ne în realizarea următoarelor proiecte din ferme. Spun acest lucru, deoarece am văzut ce s-a întâmplat în alți ani și nu ne putem asuma asemenea riscuri”, sublinia Alina Crețu, Director executiv al APPR.
La începutul lunii iunie 2021, se cunoștea faptul că la Bursa Matif, prețul pentru luna august 2021 al rapiței era de aproximativ 520 euro/tonă, un nivel pe care fermierii români îl consideră corect. ”Este vorba despre un preț pe care fermierii noștri îl așteptau. În Constanța oferta pentru fermierii noștri este calculată, în principiu, după formula ”Matif minus 7 euro/tonă”. În ceea ce privește culturile oleaginoase, respectiv rapița și, mai apoi, floarea soarelui, fermierii noștri nu stochează cantități mari, deoarece sunt culturi care au o anumită perioadă de tranzacționalitate pe piață și care necesită, uneori, condiții mai complicate de depozitare.
În general, fermierii noștri vând recolta în trei etape, respectiv o parte înainte de recoltare, prin contractele la termen, o altă parte imediat după recoltare și doar cantitățile rămase, după recoltare și depozitare. De aceea, inclusiv în acest an, le recomandăm fermierilor să își facă toate calculele privitoare la costurile de producție din ferme și să vândă atunci când prețurile de vânzare depășesc bine nivelul costului de producție și în funcție de propriile calcule din ferme. Nu se știe ce se va întâmpla cu tendințele prețurilor de pe piață, cu atât mai mult cu cât totul depinde inclusiv de evoluția de pe piața intenațională a uleiurilor, aflată sub influența efectelor pandemiei COVID - 19”, explica Alina Crețu.
Cotațiile rapiței ar putea fi influențate de uleiul de... palmier
Potrivit analiștilor de specialitate, un aspect deosebit de important care trebuie avut în vedere de către fermierii aflați în situația de a opta între varianta de a vinde imediat recolta de rapiță și cea de a stoca producția, este cel legat de faptul că uleiul de palmier, principalul concurent al uleiurilor de rapiță și de floarea-soarelui, s-a produs cu un cost mult mai mare, pe fondul reducerii drastice a forței de muncă, din cauza regulilor de distanțare fizică impuse în contextul acțiunilor de prevenire a infectării cu virusul SARS Cov 2. Cum materia primă pentru realizarea uleiului de palmier se obține manual, rămâne de văzut cum vor evolua situațiile sanitare, de exemplu, din India și din Asia de Sud-Est și ce efecte se vor produce în privința prețurilor la uleiul de palmier.
Deocamdată, tendințele favorabile ale prețurilor rapiței din producția anului 2021 mai pot fi corelate și evoluția nefavorabilă a condițiilor climatice din America de Sud, bursa de la Buenos Aires anunțând o scădere cu până la 20% a recoltei de rapiță.
Ținând cont de toate aspectele amintite mai sus, concluzia specialiștilor din domeniu este aceea că fermierii români traversează o perioadă optimistă în privința oportunităților de valorificare a recoltei curente de rapiță, însă un factor care, în orice moment, prin cumpărări și vânzări, poate determina schimbări majore de tranzacționare, îl reprezintă fondurile de investiții, care activează pe această piață. Astfel, un rol deosebit de important în decizia fermierilor de a vinde sau nu recolta de rapiță îl au propriile calcule privitoare la raportul preț de cost/preț de valorificare, asociat imperativelor financiare concrete din fiecare exploatație agricolă.
Petronela Cotea Mihai este unul dintre cei mai experimentați jurnaliști români pe teme agricole. Cu un master obținut la USAMV Iași, stagii de pregătire la BBC și o experiență de peste 24 de ani în presa agricolă, doamna Cotea a obținut numeroase premii la concursurile de specialitate. Începând din 2013 este membru fondator și vicepreședinte al Asociației Presei Agricole din România. Petronela Cotea Mihai este realizatorul north_east Matinalului Agrar , din fiecare duminică la north_east Radio România Iași , al rubricii ”Fermier European”, colaborator al televiziunii Telemoldova Plus, dar și colaborator al revistei agricole Ferma.
