Competiția pentru cea mai bună producție de rapiță. Cum se prezintă culturile
02.11.2016
Fermierii au putut compara direct cele mai bune tehnologii aplicate de fermierii care au luat parte la evenimentul organizat de Rapool și BASF
Nouă dintre fermierii cu experiență în cultura de rapiță au dat curs invitației Rapool-BASF de a arăta tuturor cele mai potrivite variante de tehnologii în cultivarea acestei plante. Cu sprijinul fermei JD Agro Cocora, cei nouă fermieri au folosit loturile puse la dispoziție și au implementat tehnologiile optime, sau cele deja folosite în fermele lor. Peste 95% dintre produsele folosite sunt ale companiilor Rapool și BASF. Diferențele au început deja să se vadă, iar cei peste 70 de invitați la evenimentul de la Cocora au avut posibilitatea de a vedea, pentru prima dată, una lângă alta, diferitele viziuni ale fermierilor, dar mai ales cum se prezintă culturile la final de octombrie.
”Acest proiect a pornit din dorința companiei Rapool de a schimba ceva. Fiecare fermier a venit cu tehnologia lui, cea despre care consideră că dă cele mai bune rezultate. În această platformă sunt implicați hibrizii Rapool și produsele BASF”, a declarat în deschidere Mihaela Radu, marketing manager Saaten Union și director de produs Rapool Ring România. ”Este important să subliniem faptul că nu este o competiție, nu vrem să arătăm că un fermier este mai bun ca altul. Vrem să avem cu toții ceva de învățat din acest proiect”, a spus și Liviu Chira, crop manager pentru culturi oleaginoase în cadrul Diviziei de Protecție a Plantelor, BASF România.
Gazda evenimentului, danezul Hans Poulsen, a fost și primul fermier care a prezentat tehnologia folosită. Danezul i-a surprins pe invitați, folosind o tehnologie mai puțin întâlnită în România, mai degrabă specifică fermierilor din Vest. ”Sunt sigur că ceilalți fermieri au aplicat strategii diferite. Punctul culminant al acestui experiment va fi la recoltare. Sunt bucuros că au venit atâția fermieri interesați. Ca și ei, principalul meu interes este potențialul culturii de rapiță, ca producție și profit la hectar”, a spus Poulsen.
Rând pe rând, fermierii români și-au prezentat diferitele variante de tehnologie. Invitații au putut studia direct în câmp modurile diferite de aplicare a produselor și executare a lucrărilor agricole, în funcție de viziunea fermierilor. De la tehnologii bazate pe minimalism, precum cea aplicată de Aedin Celzin, la tehnologii complexe și aplicări secvențiale, precum cea a lui Hans Poulsen, fermierii au remarcat cât de mult contează fiecare aspect și mai ales cât de mult influențează adâncimea de semănat, densitatea, spațiul între rânduri, fertilizarea, dar și epoca optimă de aplicare a tratamentelor modul în care se dezvoltă plantele de rapiță.
Parcela lui Cornel Anton a fost una, ca toate celelalte de altfel, care a suscitat mult interes din partea invitaților. Fermierul e măgulit: ”A fost foarte interesant. E un alt concept, față de alte evenimente. Dacă în alte părți vezi rezultatele doar în poze, aici e mult mai plăcut să vezi cultura direct în câmp. Am fost flatat de faptul ca fermierii s-au interesat de tehnologia mea. Probabil le-a plăcut aplicarea potasiului, sau faptul că nu sunt prea multe cheltuieli implicate”, a spus reprezentantul SC Gropeneanu Com SRL.
Participanții au apreciat nu doar conceptul gândit de organizatori, ci și faptul că astfel, pot relaționa unii cu ceilalți, spre beneficiul tuturor. ”Eu participa la acest experiment încă de la început, din august. Sunt foarte mulțumit de modul în care a fost organizat. Pe măsură ce înaintăm, se va vedea și mai clar munca participanților. Culturile sunt acum bine pregătite pentru a intra în iarnă. Dacă acest experiment va reuși, atunci probabil că și noi vom începe să semănăm de la 15 august. Fermierii au ce să învețe. Noi am și văzut câțiva amici care s-au arătat încântați de felul în care arătau culturile”, a declarat Tiberiu Ogrezeanu, unul dintre cei 9 fermieri care și-au prezentat tehnologia folosită.
”Sunt foarte mulțumit de interesul arătat de fermieri. Au avut multe întrebări, s-au văzut în special diferențele între variantele folosite, între rapița Clearfield® și cea convențională, toleranțele acestora, erbicidele folosite. Cred că astfel de evenimente sunt întotdeauna binevenite, mai ales când fermierii pot beneficia de o experiență directă, în câmp”, a mai spus Liviu Chira. ”Majoritatea agricultorilor vor să atingă potențialul maxim la rapiță și doar așa pot vedea direct variațiile, îi pot întreba e cei nouă fermieri de ce au folosit o tehnologie și nu alta și pot primi răspunsuri pertinente. Foarte interesant e faptul că, de data aceasta, nu am prezentat noi, producătorii, ci direct fermierii”, a declarat și Cristian Gherunda, reprezentant de vânzări BASF pe județul Ialomița și care s-a ocupat direct de acest proiect.