BASF Agricultural Solutions România
Agricultură

Cultivarea arbuștilor fructiferi: zmeur, mur, afin, coacăz, agriș

11 feb. 2021

Iată cum se plantează și se întrețin arbuștii fructiferi

Cu un bogat conținut de vitamine, glucide și antioxidanți, aceste fructe pot fi consumate atât proaspete, cât și după congelare sau după procesarea sub forma dulcețurilor și a gemurilor. meurele, murele, afinele, coacăzele și agrișele, au proprietăți nutritive deosebite, chiar și valori terapeutice. Cu faze tehnologice precise, dar și cu predispoziție pentru dezvoltarea bolilor și dăunătorilor, culturile de arbuști fructiferi reclamă o bună cunoaștere a însușirilor agrobiologice caracteristice speciilor bacifere. O calitate aparte a acestor arbuști constă în rapiditatea lor în a intra pe rod.

Care sunt particularitățile biologice de creștere ale arbuștilor fructiferi

De la tehnica plantării și până la îngrijirea plantației, fiecare dintre speciile bacifere necesită o serie de operațiuni specifice atât în funcție de an, cât și conform morfologiei aferente diverselor tipuri de arbuști.

Cultura de zmeur

Zmeurul este recunoscut pentru rapiditatea în a intra pe rod, iar producția la hectar variază între 8 și 16 tone. Prețul la care zmeura poate fi valorificată este unul avantajos, iar aceasta este apreciată pe scară largă pentru calitățile gustului ei și pentru conținutul bogat în elemente nutritive precum vitaminele A, B și C, alături de calciu, magneziu, fosfor, fier sau acizi organici. Zmeurul face parte din familia Roasaceae Juss., genul Rubus, și a fost cultivat pentru prima oară în sec. XVI, în Anglia și în Germania. Tulpinile aeriene ale zmeurului au o lungime cuprinsă între 1 și 2 metri, iar culoarea lor prezintă mai multe nuanțe de cafeniu roșcat și ghimpi. Frunzele sunt de tip imparipenat-compus, cu 3 sau 5 foliole ovale sau lanceolate, cu partea superioară glabră, de culoare verde, iar cea inferioară, albicioasă, cu aspect tomentos. Mugurii micști se găsesc pe porțiunea tulpinii cuprinsă între 60 și 150 cm, iar florile sunt hermafrodite și pentamere, cu petale de culori variate, și dispuse în cinci sepale. Fructul se prezintă sub formă conică, sferică sau cilindrică și este o polidrupă compusă din drupeole. Zmeurul intră în vegetație la început de aprilie, iar înflorirea și formarea fructelor au loc în perioada cuprinsă între a doua decadă a lunii mai și începutul lunii iunie, cu o maturare care survine în a doua jumătate a lunii iunie, până în a doua jumătate a lunii iulie. Soiurile uzuale de zmeur sunt Heritage, Polesie, Babie Leto, Glen Ample, Rubin bulgăresc, Laszka, Polana, Polka, Autumn Bliss sau Gheracle.

Cultura de mur

Cu proprietăți terapeutice deosebite, datorate conținutului mare de taninuri, murele sunt apreciate pentru gustul lor, totodată fiind recunoscute pentru anumite proprietăți terapeutice. Fibrele și pectina prezente în mure pot contribui la reducerea nivelului de colesterol din sânge, iar conținutul de magneziu are capacitatea de a relaxa arterele, cu beneficii asupra sănătății sistemului circulator. Cu un interes sporit față de fructele pe care le produce, cultura de mur face obiectul unui interes sporit. Semiarbustul atinge o înălțime de până la 3 metri, iar întinderea rădăcinii acestuia are o adâncime de până la 50 cm. Cu o tulpină aeriană care se compune din mai multe tulpini anuale și bienale, acest arbust crește până toamna târziu și prezintă ghimpi aspri, cu o lungime considerabilă, dar încovoiați.

Tulpinile de doi ani se usucă la momentul încheierii fructificării, iar cele noi se dezvoltă din mugurii adventivi ai rizomului și din rădăcinile adventive. Din mugurii formați la subsuoara frunzelor se dezvoltă inflorescențele, iar mugurii micști, din care apar cele mai mari fructe, se găsesc pe porțiunea tulpinii cuprinsă între 60 și 150 cm. Floarea murului este hermafrodită, cu o corolă din cinci petale, cu un colorit ce variază de la alb la roz. Adunate în inflorescențe de tip cimă, florile se deschid eșalonat, pe o durată de până la trei săptămâni, de la partea superioară a tulpinii, până la partea inferioară a acesteia. Fructul este format din mai multe drupeole, iar fiecare dintre acestea conține o sămânță. Maturarea acestora are loc începând cu luna iunie, până la jumătatea lui august și chiar până în octombrie. Pretențios la condițiile climaterice, murul este afectat atunci când se înregistrează -15 grade Celsius, când mugurii îngheață. Soiurile de mur cele mai cultivate sunt Thornfree, Arapaho, Black Satin, Chester, Triple Crown, Loch Ness și Logan Berry.

Cultura de afin

Membru ai familiei Ericaceae, din genul Vaccinium Corymbosum, afinul se pretează atât plantării în câmpie, cât și în zonele de deal sau de munte. Cu un conținut de antioxidanți ridicat, fructele r sunt apreciate pentru proprietățile antiinflamatoare, cu un rol deosebit în dezvoltarea echilibrată a sistemului nervos și chiar a creierului. Consumului regulat de afine îi sunt atribuite efecte benefice, cum ar fi scăderea nivelului de colesterol și a tensiunii arteriale, precum și o intervenție benefică asupra sistemului cardiovascular, respectiv asupra celui digestiv.

Înflorirea afinilor are loc primăvara târziu, de la vârful arbuștilor către bază, iar caracteristica de bază a florilor este autopolenizarea. Mugurii de rod prezintă un număr de cinci, până la zece flori, iar apariția fructelor se petrece după un interval de 2-3 luni de la înflorire. Creșterea în volum continuă după ce acestea capătă culoarea albastră, iar nivelul maxim al producției, la care poate ajunge un arbust care și-a atins maturitatea, este de opt kilograme.

Coacăzul

Unul dintre cei mai apreciați arbuști fructiferi, coacăzul are o intrare rapidă pe rod și nu prezintă dificultăți majore de-a lungul exploatării plantației. La fel ca murele sau zmeurele, coacăzele au o valoare nutritivă bună, cu un conținut bogat de vitamina C, de vitaminele A și B, precum și de săruri de fier, fosfor și calciu. Membru al familiei Grossulariaceae, genul Ribes, coacăzul se descurcă cel mai bine în zone cu o climă răcoroasă și umedă, fără arșițe puternice. Arbust multianual, cu o longevitate ce urcă până la 20 de ani, coacăzul poate atinge o înălțime de până la 1,5 m și o adâncime a rădăcinii de până la 30 cm.

Lăstarii coacăzului cresc de la baza tufei, ce numără între 20 și 25 de tulpini. Tulpinile de rod au o durată de viață de maximum șase ani, în cazul coacăzului negru, respectiv de 8 ani, la cel negru. O altă diferență dintre aceste două soiuri de coacăz se remarcă și din punctul de vedere al dispunerii mugurilor. La cel negru, mugurii sunt așezați izolat, pe întregul lăstar, iar la cel roșu, sub lăstar, grupați sub formă de buchete. Frunzele acestui arbust sunt de tip palmat-lobat, așezate alternativ, iar florile sunt dispuse în ciorchine. Înmugurirea are loc la sfârșitul lunii martie, iar înflorirea, în prima jumătate a lunii aprilie. Perioada de maturare a fructelor se întinde pe parcursul a 70 de zile, iar perioada optimă de rodire durează din anul patru, până în al zecelea.

Cultura de agriș

Bogate în vitaminele A, B și C, potasiu, sodiu, calciu, magneziu, fosfor, cupru și fier, fructele de agriș sunt apreciate inclusiv pentru proprietățile antiradiante, datorate nivelului înalt de protopectină. Membru al familiei Grossulariaceae, genul Ribes, agrișul prezintă o bună adaptabilitate la condițiile pedoclimatice, iar pe lângă faptul că intră pe rod într-un interval scurt de timp, acesta prezintă și o productivitate mai mult decât satisfăcătoare, cu peste 150.000 de tone anual, la nivel mondial. Înălțimea agrișului este de cel mult 1,7 m, iar rădăcinile acestuia pătrund în sol până la o adâncime de 60 cm. Compusă din 15-20 de tulpini, tufa de agriș mai prezintă ghimpi solitari, bifurcați sau trifurcați, iar formarea acesteia este mai rapidă în cazul soiurilor cu o capacitate înaltă de fructificare.

Agrișul formează muguri vegetativi și micști, iar frunzele sunt lobate, într-o nuanță închisă de verde, și amplasate alternativ, între ramurile principale și cele scurte. Florile de agriș sunt hermafrodite, prezintă un singur pistil și au cinci stamine. Ca fruct, agrișa este o bacă sferică, ovoidă, elipsoidală sau alungită. Înmugurirea agrișului are loc la începutul sau la mijlocul lunii martie, iar înflorirea începe la mijlocul lunii aprilie. Maturarea fructelor se desfășoară pe parcursul a trei săptămâni, de la sfârșitul lunii iunie și până la începutul lui iulie. Arbuștii prezintă o perioadă de rodire cuprinsă între cinci și zece ani, cu un randament care variază între 3-7 kg / plantă.

Cum se face pregătirea terenului

Pentru a înființa o plantație de arbuști cât mai viabilă, este nevoie de amendarea solului. Aceasta, pentru că aciditatea naturală defavorabilă a pământului din anumite regiuni afectează atingerea unei producții satisfăcătoare, indiferent de tratamentele aplicate ulterior culturilor de arbuști fructiferi. Ulterior, terenul agricol va fi fertilizat cu ajutorul gunoiului de grajd, în special în cazul culturilor de zmeur, mur, coacăz și agriș. La fertilizarea pământului în care se dorește înființarea unei plantații de afin, se va folosi exclusiv turba. Cu trei luni înainte de plantarea efectivă, terenul va fi desfundat până la o adâncime de 35 cm, nu înainte de aplicarea unui tratament specific pentru combaterea dăunătorilor. Nivelarea terenului se va face cu două săptămâni înainte ca arbuștii să fie plantați.

Care sunt etapele plantării

Dimensiunea gropilor în care se vor planta cele cinci specii de arbuști diferă, după cum urmează: afinul și zmeurul vor fi așezați în gropi de 40x40x40 cm, în timp ce coacăzului i se vor potrivi cele de 30x30x30 cm. Murul este arbustul care va necesita groapa cea mai îngustă și cu cea mai mică adâncime, cu dimensiunile de 25x25x25 cm. Materialul săditor va fi asigurat cu zece zile înainte de plantare, iar stratificarea acestuia în șanțuri se va face printr-un proces neîntrerupt de udare. În groapă, se va adăuga o cantitate de cel mult 10 kg de gunoi de grajd, cu rol fertilizator. După plantare, arbuștii vor fi udați de două-trei ori pe zi, folosind o cantitate de apă de aproximativ 10 litri.

Ce distanțe de plantare trebuie să respecți

La fel ca în cazul dimensiunilor gropilor, nici distanțele de plantare ale arbuștilor fructiferi nu sunt aceleași pentru toate tipurile. Mai exact, coacăzul va fi dispus la o distanță de 0,7-1,5 m pe rând, iar rândurile vor avea între ele o distanță de 2,5-3 m. i Zmeurul se vaplanta la o distanță de 0,5 m între plante, iar separarea dintre rânduri va fi similară cu cea a coacăzului. Un mur va sta la o distanță de 1,2-1,5 m de ceilalți, pe rânduri dispuse la 2,5-3 m. Butașii de afin sunt cel mai bine puși în valoare dacă sunt plantați la o distanță de 1,2-2,5 m unul de celălalt, pe straturi așezate la o distanță de 2,5-4 m.

În ce perioadă este recomandat să faci plantarea

Perioada optimă pentru plantarea arbuștilor fructiferi de zmeur, mur, afin, coacăz, agriș este fie cea a toamnei, fie cea a primăverii, în funcție de soi. O plantare optimă a zmeurului se va face în lunile octombrie și noiembrie, dar este oportună și perioada martie-aprilie. Perioada potrivită de plantare a murului este cea cuprinsă între lunile octombrie și noiembrie, când arbuștii intra în repaus vegetativ, dar se poate aștepta și până în lunile martie și aprilie. Afinul trebuie să fie plantat la începutul primăverii, dar toamna este și ea un moment prielnic. Coacăzul va evolua cel mai bine dacă va fi plantat între sfârșitul lunii octombrie și prima decadă a lunii noiembrie.

Cum se întrețin culturile

Ușor adaptabili condițiilor climaterice și solului, odată ce plantarea a avut loc în mod corespunzător, arbuștii fructiferi vor necesita un număr relativ mic de lucrări de întreținere. Tăierile de formare a tufelor se for face în intervalul cuprins între lunile martie și aprilie, iar tăierile de întreținere și de eliminare a lăstarilor vor avea loc între lunile noiembrie și martie. De patru sau de cinci ori pe an, solul dintre rânduri va fi prășit, dar operațiunea poate fi efectuată de fiecare dată când este necesară distrugerea buruienilor. Arbuștii fructiferi sunt plante cu o nevoie sporită de apă, așa că irigarea acestora va fi necesară.

Există o mulțime de boli care pot afecta producția de zmeure, mure, afine, coacăze și agrișe, iar printre acestea se numără cancerul bacterian (Agrobacterium tumefaciens), cancerul tulpinilor şi bazei lăstarilor (Leptosphaeria coniothyrium), antracnoza coacăzului şi agrişului (Pseudopeziza), focul bacterian al rozaceelor (Erwinia amylovora) sau pătarea brună-violacee a lăstarilor (Didymella aplanata).

Dintre toate, putregaiul cenușiu (Botrytis cinerea) este una dintre cele mai frecvente. Specie polifagă, putregaiul cenușiu atacă organele vegetative ale arbuștilor fructiferi, în special florile și fructele. Frunzele se usucă, iar fructele putrezesc. La suprafața celor din urmă se formează un miceliu dens, cu conidiofori și conidii abundente, ce contribuie la răspândirea mai rapidă a infecțiilor.

Care sunt regulile de aplicare a tratamentelor

Una dintre soluțiile nou lansate este fungicidul Scala® , fiind printre printre puținele fungicide pentru arbuștii fructiferi (mur, afin, zmeur etc), omologate în România. Este un fungicid cu formulare lichidă, pe bază de 400 g/l pirimetanil, având o formulare superioară, care permite o acțiune rapidă. Cu performanțe superioare pe o plajă vastă de temperaturi, comparativ cu alte produse similare, Scala®

Produsul are atât mod de acțiune translaminar, de contact, cât și sub formă gazoasă (de vapori).

Odată aplicat, fungicidul Scala® inhibă agentul patogen al putregaiului cenușiu, în diferite stadii de dezvoltare precum germinarea sporilor, creșterea tubului germinativ sau dezvoltarea miceliului. Doza optimă a acestui produs este de 2 l/ha, iar aplicarea sa se face între stadiile BBCH 60-79 (de la începutul înfloririi, până în momentul în care fructele sunt dezvoltate în proporție de 90% din forma lor finală). Se pot efectua cel mult două tratamente pe sezon, cu o pauză de 10 zile între aplicări. Timpul de pauză până la recoltat este de 3 zile.

Cum se face recoltarea fructelor

Momentul optim pentru etapa finală a exploatării unei plantații de zmeur, mur, afin, coacăz sau agriș este dat de destinația finală a fructelor. Astfel, dacă se dorește consumarea sau conservarea fructelor prin congelare, se va opta pentru culegerea fructelor la stadiul lor de maturitate. Pentru prepararea sucurilor, se va aștepta până la stadiul de supracoacere. Se recomandă atenție la perisabilitatea fructelor, tocmai de aceea fructele proaspete trebuie transportate în condiții speciale.

Rentabilitatea bună a producțiilor rezultate de pe urma arbuștilor fructiferi, alături de adaptarea lor rapidă la condițiile climatice reprezintă un motiv bun pentru a cultiva zmeure, mure, afine, coacăze și agrișe. Cu fungicidul potrivit, rezultatele optime sunt garantate.

Bibliografie:

Cultura arbuștilor fructiferi și căpșunului - Coordonatori: Istrate Mihai și Manziuc Valerii, Chișinău, 2017;
Bolile și dăunătorii căpșunului și ai arbuștilor fructiferi - Marin Florin Cristian, Mirela Călinescu, Sumedrea Mihaela, ICDP Pitești Mărăcineni, 2020.

Produse BASF recomandate

Cum se calculează doza de produs pentru suprafețele mici și foarte mici

Cum se calculează doza de produs pentru suprafețele mici și foarte mici

Vezi tabelul de conversii pentru produsele BASF disponibile sub formă de microambalaj

Citește recomandările
Fii un fermier informat!

Fii un fermier informat!

Serviciile mele: gestionează rapid și ușor abonările la newslettere și alte comunicări prin SMS. Vei primi astfel informații personalizate din partea noastră.

Abonează-te acum
Echipa vânzări BASF din zona ta

Echipa vânzări BASF din zona ta

Ai întrebări despre produsele noastre?

Contactează-ne acum
Produse pentru recolte mari și de calitate

Produse pentru recolte mari și de calitate

Să fii fermier e cea mai importantă meserie din lume. De aceea, suntem alături de tine, cu produse inovatoare și eficiente, care să-ți aducă mereu beneficii.

Vezi produsele BASF
Mergi sus