BASF Agricultural Solutions România
Agricultură

Contact

Făinarea viței de vie: cauze, simptome și tratamente

11 iun. 2019

Fără tratamentele potrivite, șansele de a obține o cultură sănătoasă sunt compromise. Iată principalele cauze, simptome și metode de prevenire ale făinării viței de vie

Viticultorii din întreaga țară știu cât de păguboasă este făinarea viței de vie, o boală care afectează atât frunzele, cât și strugurii, cu efecte foarte nefaste asupra calității vinului.

  • Care sunt caracteristicile făinării viței de vie
  • Ce tratamente se pot aplica
  • Care sunt cauzele apariției făinării
  • Cum identifici semnele atacului
  • Ce măsuri suplimentarede prevenție poți aplica

Sosită pe continentul european în urmă cu 130 de ani, făinarea este considerată una dintre bolile viței de vie cu cele mai puternice efecte. Viticultorii indică drept cea mai gravă consecință a făinării viței de vie obținerea unui vin de calitate inferioară, cu aciditate excesivă și slab alcoolizat.

Care sunt caracteristicile făinării viței de vie

Făinarea este produsă de ciuperca Uncinula necator, ce provoacă cicluri de infecții, din primăvară până în toamnă, pe toate organele verzi ale plantei. Ciuperca iernează în muguri sub formă de miceliu de iarnă și de cleistoteci. Miceliul crește odată cu pornirea în vegetație, iar acesta generează alt miceliu pe care se formează stadiul conidial. Infectarea lăstarilor duce la pătrunderea ciupercii în ochii de iarnă, ceea ce face ca miceliul să rămână în muguri până la primăvara următoare.

În lupta cu bolile care amenință sănătatea strugurilor, viticultorii au la dispoziție soluții consacrate, dar și soluții inovatoare, putând astfel obține rezultate dovedite.

Kumulus® DF

Cu o formulare de înaltă calitate, conținând 80% sulf, cu acțiune multi-site și cu risc scăzut de apariție a rezistenței, Kumulus® DF are o aderență excelentă pe frunză, datorită substanțelor auxiliare. Fungicidul Kumulus® DF este disponibil sub formă de granule dispersabile în apă, iar dimensiunea optimă a granulelor de sulf, precum și a adjuvanților și a agenților de umectare garantează eficacitate.

Produsul are acțiune de contact și acțiune prin vapori, iar după aplicare stimulează creșterea plantelor prin efectul pozitiv pe care îl are asupra fotosintezei și prin acțiunea secundară împotriva acarienilor. În cazul viței de vie, produsul se aplică în doza recomandată de 0,3% - 3 kg/ha, de la apariția primelor frunze, până la începutul coacerii (în stadiile BBCH 15-81). Tratamentele se pot repeta la intervale cuprinse între 7 și 14 zile, în funcție de gradul de intensitate a atacului.

Vivando®

Bazat pe metrafenonă din familia chimică a benzofenonelor, Vivando® este un fungicid eficace pentru a controla boala și pentru a proteja randamentul și potențialul ei de calitate. Prin aplicarea preventivă a produsului, metrafenona inhibă germinarea sporilor, dezvoltarea tubului germinativ și formarea apresorilor. Metrafenona blochează penetrarea agentului patogen în cuticulă și perturbă procesele normale de dezvoltare a miceliului și sporularea. Se pot aplica maximum trei tratamente/sezon, la o doză de 0,2 l/ha.

Sercadis®

Fungicid inovator pentru vița de vie, Sercadis® conține substanța activă fluxapiroxad, din grupa inhibitorilor enzimei succinat dehidrogenază. Substanța activă inhibă puternic germinarea sporilor, elongarea tubului germinativ, creșterea miceliului și sporularea. Cu o structură moleculară unică, din care rezultă o mobilitate deosebită în interiorul plantei, produsul are o acțiune translaminară și activitate acropetală ce generează o protecție uniformă a culturii.

Vezi cum acționează Sercadis®

Doza de aplicare este de 0,15 l/ha, momentele optime fiind înainte/ după înflorit. Sercadis® se usucă pe suprafața frunzei, o parte din substanța activă se fixează puternic pe stratul ceros, iar moleculele încep să se unească. Roua sau precipitațiile mobilizează o mică parte din substanța activă fluxapiroxad din depozitele create, activează redistribuirea intensă pe suprafața frunzei și astfel este asigurată protecția continuă a plantei pentru o perioadă lungă de timp.

Care sunt cauzele apariției făinării

Cauzată de ciuperca Uncinula necator, făinarea este favorizată de temperaturile ridicate, de lumina insuficientă și de umiditatea scăzută la nivelul plantei. Boala se manifestă din primăvară până în toamnă, pe frunze, pe lăstari, pe inflorescențe, pe ciorchini și pe boabe.

Cum identifici semnele atacului

Momentul cel mai prielnic atacului asupra frunzelor viței de vie este începutul lunii mai, când ambele fețe ale limbului, dar mai ales cea superioară, sunt acoperite de o pâslă fină, de culoare alb-cenușie, sub forma unor pete neregulate, izolate sau confluente. Atunci când atacul este puternic, suprafața limbului se acoperă complet cu pete, iar la suprafața acestora se poate observa o pulbere fină, formată din conidiile ciupercii. Sfârșitul verii aduce puncte mici pe ambele fețe ale limbului. La început, acestea sunt galbene, dar pe parcurs ele devin brun-negricioase.

Asupra lăstarilor boala atacă numai atâta timp cât sunt încă verzi, iar pâsla albă-cenușie este primul semnal de alarmă. În cazuri extreme, făinarea apare și pe flori sau pe ciorchini, care se înnegresc și cad. Boabele afectate de făinare sunt învăluite într-o suprafață alb-cenușie, iar pielița lor capătă o culoare cenușiu-brunie. Cuprinse în întregime de boală, boabele își opresc dezvoltarea, iar gustul lor rămâne acru. Pe măsură ce boala avansează, boabele se crapă, iar sâmburii lor devin vizibili. Luna august aduce în pâsla de pe lăstari, de pe boabe și de pe frunze periteciile ciupercii.

Ce măsuri suplimentare de prevenție poți aplica

Răspândirea acestei boli se previne, în faza de pregătire a culturii, prin executarea unor arături adânci și prin drenarea terenurilor agricole. Ulterior, combaterea la timp a buruienilor apărute între rândurile de viță de vie contribuie la reducerea umezelii, iar legarea, copilirea și cârnirea viței de vie în intervalele corecte de timp reduc în mod decisiv riscurile de apariție a făinării la vița de vie.

Bibliografie: Ghid pentru determinarea rezistenţei la boli şi dăunători. Coordonator lucrare: dr. ing. Antonia Ivaşcu

Mergi sus