”Vinurile câștigătoare la concursul BASF au fost de o calitate excepțională. Merită oricând un premiu la un concurs internațional!”

Interviu cu domnul dr. ing. Georgel Costache, vicepreședintele ADAR, despre concursul BASF ”Povești cu vinuri românești”

Finala concursului BASF ”Povești cu vinuri românești” a avut loc săptămâna trecută, într-un cadru medieval, la Alba Iulia. A fost prima inițiativă de a promova producătorii mici și mijlocii din România, viticultorii care cultivă suprafețe mai mici de 100 de hectare de viță de vie. Prin premiile puse la dispoziție, trei kit-uri de promovare a afacerii, în valoare de 5.000 de euro fiecare, compania BASF și-a propus să descopere cele mai bune vinuri românești produse de micii viticultori.

Pentru aceasta, BASF a apelat la sprijinul Asociației Degustătorilor Autorizați din România. Membrii juriului sunt oenologi, experți în domeniul lor, și singurii care pot aprecia cu adevărat, într-un mod profesionist, calitatea vinurilor înscrise în concurs. Vicepreședintele ADAR, domnul doctor inginer Georgel Costache, a avut amabilitatea de a prezida juriul din marea finală a concursului ”Povești cu vinuri românești”.

Expertiza sa este de necontestat. Domnul Costache este directorul general al Agrovin, sucursala din România a unuia dintre cei mai mari producători pe plan mondial, expert din partea României în Comisiile de Oenologie și Băuturi Distilate la Organizația Internațională a Viei și Vinului, dar cel mai important, singurul degustător expert din România care a obținut Marea Medalie de Aur la Concursul Mondial de Vinuri de la Bruxelles, cea mai importantă competiție de acest gen din lume.

Domnule Costache, cum vi s-a părut inițiativa BASF de a organiza un asemenea concurs de vinuri?

Când mi s-a prezentat prima dată proiectul, mi s-a părut interesant. Este primul proiect de acest gen, în sensul că s-a dat posibilitatea producătorilor mici și mijlocii să participe la un astfel de concurs, având posibilitatea să vină cu vinuri și să participe la această competiție. Am fost și președinte la etapa regională din Moldova, iar acum la faza națională. În general, fiecare juriu trebuie să fie format din degustători autorizați. Este ceva normal, din punctul meu de vedere.

De ce spuneți asta?

Eu am realizat că participanții s-au simțit într-o anumită siguranță, o zonă de corectitudine. În general, micii producători au anumite semne de întrebare. Dar concursul ”Povești cu vinuri românești” organizat de BASF s-a desfășurat după regulamentul Organizației Internaționale a Viei și Vinului, conform sistemului de punctaj de până la 100 de puncte.

Iar manifestarea de la faza finală a fost organizată la un nivel superior, occidental. Nu aveai ce le reproșa organizatorilor. Inclusiv acțiunea în sine, organizată într-o atmosferă medievală, a fost frumoasă și plăcută. Organizatorii au reușit, prin mesaje simple, inclusiv prin cel transmis de domnul Jörg Polzin, șeful diviziei BASF de Protecția Plantelor din România, să dirijeze așa cum trebuie întreaga acțiune.

Mi-a plăcut mult și faptul că s-a făcut o prezentare a tuturor producătorilor care au avut vinuri participante la finală. Chiar și la etapele locale, producătorii au avut posibilitatea de a prezenta particularitățile zonelor lor, de a spune cum a fost obținut vinul. Este foarte important, pentru că astfel s-au cunoscut care sunt cei mai buni din întreaga Românie.

Cum s-au prezentat vinurile participante la prima ediție a concursului BASF?

Eu am fost în juriu și la una dintre fazele regionale, și la finala de la Alba Iulia. Ca expert, am fost încântat că atât la etapele regionale, cât și la cea națională au fost vinuri de bună calitate. Consider că viitorul va fi asigurat și prin producătorii mici și mijlocii. Ei constituie diversitate, datorită suprafețelor mici, au posibilitatea de a îngriji corespunzător cultura de viță de vie. E foarte important ca strugurii să fie de calitate. A doua parte a problemei este tehnologia. În majoritatea cazurilor, cramele mici au tehnologii mai simple, dar văd că ei sunt dotați corespunzător.

Este interesant că fiecare viticultor lucrează ca un caz particular. Mulți lucrează după propriile lor idei. Bineînțeles, se nasc vinuri deosebite, diferite, vinuri care sunt obținute cu anumite particularități și care pot fi apreciate din anumite puncte de vedere.

Au fost vinuri de o calitate deosebită! Ca degustător expert, în cadrul discursului am scos în relief plusurile pe care le aveau aceste vinuri, caracteristicile lor. De fapt, la masa festivă de după ceremonia de premiere, participanții au putut degusta toate vinurile calificate în finală. Astfel, au putut și ei să vadă care sunt vinurile numărul 1 în România în cazul producătorilor mici și mijlocii. Chiar m-am bucurat că am avut înscrise astfel de probe în concurs, pentru că au fost vinuri de o calitate excepțională.

Cum ați apreciat calitatea vinurilor din finala concursului ”Povești cu vinuri românești”?

Noi folosim un sistem internațional de punctaj. Se apreciază culoarea și aspectul, intensitatea, tipicitatea și calitatea mirosului, apoi din punct de vedere gustativ: tipicitate, calitate, intensitate și persistență gustativă, iar în ultima parte se analizează armonia generală. Fiecare vin a avut un punctaj. Din cele 5 note acordate de membrii juriului, am eliminat cea mai mică și cea mai mare notă, apoi am făcut media aritmetică a celor trei note rămase, pentru o apreciere cât mai corectă.

Am înțeles că cea mai mare ”concurență” a fost la vinurile albe…

La cele albe a fost o gamă destul de variată. M-a bucurat faptul că juriul a apreciat corespunzător. Într-adevăr, în finală am avut două vinuri cu aceeași medie aritmetică. Dar noi am stabilit de la începutul concursului niște criterii de departajare: dacă două vinuri vor avea același punctaj, câștigă cel care are nota cea mai mare din cele trei rămase după eliminarea notei minime și maxime. După aplicarea acestui criteriu, vinul câștigător a fost un Muscat Ottonel, cu 92 de puncte. Acesta a obținut marele premiu.

Acesta a avut un plus față de celelalte vinuri. A avut o aromă foarte delicată, de o anumită finețe. Pe de altă parte, era scoasă foarte bine în relief aroma specifică pe care o are de fapt Muscatul, cu nuanțe de trandafir, de flori de tei, de polen de viță de vie. Deși a fost produs în 2015, deci un vin tânăr, avea un plus. Mie mi-a plăcut foarte mult lipsa oricărei asperități, totul era rotund, armonios, curgător. Merită oricând un premiu la un concurs internațional.

Dar în cazul vinurilor rosé?

La categoria vinurilor rosé a câștigat un asamblaj între Merlot, Cabernet Sauvignon și Shiraz. Mi-a plăcut foarte mult culoarea, apropiată de cea a foii de ceapă, sau ”oignon”, cum spun francezii, o culoare deschisă, deși am văzut că în România se preferă vinurile rosé mai colorate. Pe de o parte erau aromele florale, iar pe de alta erau aromele de fruct, tocmai de la soiurile care fac parte din asamblaj.

Erau prezente arome de vișine, de căpșuni, zmeura caracteristică soiului Merlot, dar și arome de rodii și coacăze negre, caracteristice pentru Cabernet Sauvignon. Consider că acest vin este potrivit pentru o seară răcoroasă, dar poate fi și un vin răcoritor, de vară. Ar putea fi servit foarte bine în toate anotimpurile anului.

Să nu uităm de vinurile roșii. Ce v-a impresionat la Merlot-ul câștigător?

A fost un Merlot din 2013. Și aș vrea să vă spun că am constatat cum s-a schimbat modul de consum în ultimii ani. Dacă înainte se preferau vinuri de 5-6 ani vechime, acum se consumă vinuri de 1-2 ani vechime. Acest Merlot a fost un vin ales, care și-a etalat pe deplin calitățile. Caracteristic la acest vin a fost tocmai prezența aromelor de fruct și mă refer aici la aromele de căpșuni, frăguțe, zmeură, arome proaspete și foarte delicate. Pe de altă parte, avea un post-gust care aducea cu anumite nuanțe de fructe, iar faptul că era destul de mineral îți dădea o senzație de bine, de sănătate. Per total, toate aceste vinuri au fost armonioase, generoase, cu mult rafinament, niște vinuri pe care le poți gusta cu respect și admirație.