BASF Agricultural Solutions România
Agricultură

Adolescenții din mediul rural și viitorul securității alimentare

13 mai 2019

Editorial: Ce măsuri se pot lua pentru a sprijini viitorii fermieri

Nivelul constant scăzut al natalității și speranța de viață tot mai mare contribuie la modificarea structurii piramidei demografice nu numai în România sau în Uniunea Europeană, ci în întreaga lume.

La nivel european, în perioada 2017-2080, se preconizează că ponderea populației apte de muncă va scădea în mod constant până în anul 2050, în timp ce persoanele vârstnice vor avea o pondere în creștere din populația totală, potrivit Eurostat. Ponderea persoanelor cu vârste de 80 de ani și peste, raportată la populația UE-28, este estimată să crească de peste două ori în perioada 2017-2080, respectiv de la 5,5 % la 12,7 %. În acest context, îmbătrânirea populației agricole determină provocări majore, asociate unor decizii radicale, inclusiv în ceea ce privește nevoia de a atrage tinerii către diversele ramuri ale agriculturii și industriei alimentare.

Tinerii pot fi promotori ai acelor transformări agricole și rurale care să creeze sisteme alimentare complexe și durabile, asigurând securitatea alimentară a omenirii și reducerea fenomenului de depopulare a satului, fapt asociat și sărăciei rurale. Dar, provocările cu care se confruntă tinerii din mediul rural în pregătirea și practicarea unor activități de o anvergură medie si mare în agricultură sunt numeroase și complexe, acestea fiind și mai mari pentru tinerii sub 18 ani.

La nivel mondial, potrivit datelor FAO, în prezent sunt 1,8 miliarde de tineri, între 10-24 ani, majoritatea trăind în țări mai puțin dezvoltate și în zone rurale. Statistica arată că 59% din forța de muncă sub 18 ani activează în agricultură. O atenție deosebită trebuie acordată adolescenților care au dreptul de a munci, deoarece această etapă a vieții lor poate fi decisivă asupra modului în care vor realiza tranziția de la școală la muncă și în privința posibilității de a depăși pragul de sărăcie.

Mulți dintre acești adolescenți au condiții modeste de viață, motiv pentru care abandonează studiile și încearcă să asigure venituri pentru ei și familiile lor. Situația lor se va înrăutăți dacă nu sunt integrați în programe specifice de pregătire teoretică și practică. Asociat faptului că au puține venituri și lipsesc șansele de angajare, mulți părăsesc agricultura și comunitățile lor rurale pentru a migra, în căutare de oportunități, în zonele urbane sau în străinătate.

În acest context, se pune problema modalităților de a îi determina pe tineri să vadă în activitățile legate de agricultură mijloace profitabile de existență, viabile și atractive, potrivite aspirațiilor lor pentru un viitor sigur, din punct de vedere material. Succesul unui astfel de demers depinde de ritmul și de eficiența răspunsurilor la provocările cu care se confruntă tinerii din mediul rural cu vârste de cuprinse între 15 și 17 ani.

Între provocările general valabile pentru toți tinerii din mediul rural, dar mai ales pentru adolescenții din țările în curs de dezvoltare, deosebit de importante sunt cele legate de statutul lor de minori, care le împiedică accesul la resurse și servicii agricole; cunoștințele, informațiile și educația; resursele materiale – terenuri și finanțe; locurile de muncă decente; participarea la dialogul politic și la organizațiile rurale”, semnala Jacqueline Demeranville- Decent Rural Employment Team FAO, în contextul reuniunii internaționale specifice a experților FAO-ONU.

Adesea, în mediul rural românesc nu există o pregătire generală și profesională adecvată, iar sprijinul concret pentru trecerea de la școală la un loc de muncă este redus. Tocmai de aceea, este de așteptat ca, pe baza semnalelor transmise atât la nivel național și european, cât și la nivel mondial, inclusiv legislația, politicile si programele specifice trebuie să fie cât mai rapid adaptate și aplicate, pentru a îmbunătăți educația și formarea profesională, sprijinind adolescenții din mediul rural pentru a se specializa și a se angaja în agricultură, asigurând astfel viitorul securității noastre alimentare.

Petronela Cotea Mihai este unul dintre cei mai experimentați jurnaliști români pe teme agricole. Cu un master obținut la USAMV Iași, stagii de pregătire la BBC și o experiență de peste 23 de ani în presa agricolă, doamna Cotea a obținut numeroase premii la concursurile de specialitate. Începând din 2013 este membru fondator și vicepreședinte al Asociației Presei Agricole din România. Petronela Cotea Mihai este realizatorul Matinalului Agrar, din fiecare duminică la Radio România Iași, al rubricii ”Fermier European”, colaborator al televiziunii Telemoldova Plus, dar și colaborator al revistei agricole Ferma.

Mergi sus