BASF Agricultural Solutions România
Agricultură

Afacerile din agricultură, minus 7 miliarde de lei în 2020. Vor reuși fermierii să recupereze pierderile în 2021?

14 dec. 2020

EDITORIAL Bilanțul acestui an nu arată prea bine. Toată lumea așteaptă salvarea într-un 2021 cu prea multe semne de întrebare

Decembrie este de obicei luna bilanțurilor, în care tragi linie și vezi cum ai terminat anul. De regulă, e motiv de bucurie, în condițiile în care economia românească, dar și agricultura, au avut o ultimă decadă destul de bună. Acum, însă, nu prea mai sunt motive de deschis șampania.

Pandemia, seceta și criza globală au scos la lumină toate problemele de care se tot vorbește de mulți ani: lipsa sistemelor de irigații, fărâmițarea terenurilor, lipsa unei strategii naționale clare. Nota de plată? Scădere de 7 miliarde de lei în afacerile din agricultură, față de 2019. Cum va arăta anul viitor? Depinde dacă va ploua sau nu, ar putea fi un răspuns. Sau dacă vor fi vaccinați suficient de mulți oameni, ar putea fi altul.

Cea mai mare scădere a producției de cereale din UE

Cifra de afaceri a companiilor din agricultura românească va scădea cu aproximativ 15% în 2020, față de anul trecut, potrivit estimărilor publicate de specialiștii KeysFin. Acestea au ajuns astfel la 39 miliarde lei, față de 47 miliarde lei în 2019. Principalele motive sunt bine știute de toată lumea: seceta, lipsa investițiilor în infrastructură, pandemia.

Desigur, avem și o scădere accentuată a producției în acest an. Astfel, pentru 2020, Comisia Europeană estimează o scădere de 40% a producției de cereale din România, până la circa 18 milioane de tone. Aceasta este cea mai mare scădere din Uniunea Europeană (UE), ceea ce ar trebui să pună autoritățile serios pe gânduri. Cât timp nu vom avea o organizare exemplară și un sistem de irigații eficient, vom fi mereu la mâna ploii.

Viitorul, mai incert ca niciodată

De obicei, după un an greu în agricultură, lumea așteaptă o revenire măcar parțială anul următor. Însă, situația este atât de complicată în prezent, încât 2021 are mult mai multe întrebări decât răspunsuri. Ce strategie va adopta noul guvern? Cum va evolua pandemia? Vor fi vaccinați suficient de mulți oameni? Va ploua sau ne vom lupta iar cu seceta? Vor rezista micii fermieri sau mulți vor fi obligați să-și vândă afacerile și terenurile la prețuri mult reduse? Micii întreprinzători vor rezista sau insolvențele și falimentele vor fi la ordinea zilei? Băncile vor mai acorda credite la dobânzi decente sau gradul de risc ridicat va scumpi prea mult banii? Va veni o criză financiară globală sau nu?

Nu există nimeni care să poată da niște răspunsuri clare în acest moment, având în vedere gradul mare de incertitudine. Situația se poate schimba de la o săptămână la alta, în bine sau în rău, așa că orice predicție, oricât de bine ar fi făcută, poate fi greșită. Cert este însă ceva: anul viitor nu va fi ușor pentru nimeni. După scăderi majore înregistrate de multe sectoare ale economiei în 2020, majoritatea afacerilor vor alerga anul viitor după supraviețuire.

Efectele unui an greu, vizibile și în 2021 pentru întreaga economie

Cine crede că efectele unui 2020 atât de complicat nu vor fi clar vizibile și în 2021, se înșală. Revenirea pandemiei din ultimele săptămâni vor produce noi perturbări în economie și în societate per ansamblu, pe măsură ce autoritățile din multe state introduc noi măsuri de restricție pentru a limita răspândirea virusului și a ajuta un sistem sanitar ajuns la capătul puterilor. Cei mai mulți economiști vorbesc despre o revenire la nivelul din 2019 abia în 2022, dacă nu apar alte probleme serioase.

Potrivit Comisiei Europene (CE), previziunile economice din toamna anului 2020 arată, pentru România, că PIB-ul va scădea cu 5,2 % în 2020 și va crește cu aproximativ 3,3 % în 2021, respectiv cu 3,8 % în 2022. Specialiștii avertizează asupra creșterii datoriilor tuturor statelor și a deficitelor bugetare tot mai mari, umflate pe măsură ce țările au luptat să susțină o economie blocată aproape complet timp de câteva luni și un sistem sanitar care și-a depășit deja limitele.

Șomajul în creștere contribuie și el decisiv nu numai la scăderea nivelului de trai, dar și la escaladarea tensiunilor sociale, la creșterea creditelor neplătite și a gradului de risc, cu efect direct în umflarea dobânzilor și în scumpirea creditelor. Una peste alta, un 2021 complicat din multe puncte de vedere, în care, probabil, va fi rostit tot mai des expresia ”cash is king”.

Dinu Boboc este un jurnalist cu peste 15 ani de experiență. De-a lungul timpului, a semnat pentru publicații de renume, precum News.ro, Business Standard, TVRinfo.ro, Evenimentul Zilei și revista Capital. Ține permanent legătura cu fermieri, traderi și autorități pentru a avea mereu o imagine clară și obiectivă asupra sectorului agricol românesc.

Mergi sus