BASF Agricultural Solutions România
Agricultură

Agricultura și alimentația – de la global la național

20 nov. 2020

Editorial: Ce spun specialiștii despre necesitatea diversificării culturilor

Odată cu debutul pandemiei COVID-19, moment care a coincis cu împlinirea a cinci ani de la lansarea oficială a parteneriatului internațional Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă, în cadrul reuniunii șefilor de stat și de guvern, a altor înalți reprezentanți, la sediul Organizației Națiunilor Unite din New York din perioada 25-27 septembrie 2015, s-au dovedit a fi insuficiente progresele în domeniile alimentar și agricol, la nivel global, regional și național. Actuala criză economică și socială amenință viața și mijloacele de trai ale întregii lumi, iar strategiile de eradicare a sărăciei și a malnutriției, de asigurare a securității alimentare, de conservare a resurselor naturale și genetice devin cu mult mai provocatoare.

Un raport FAO-ONU emis în iulie 2019 semnala faptul că guvernele nu vor îndeplini majoritatea obiectivelor legate de alimentație și agricultură până în anul 2030.

De asemenea, în luna septembrie 2019, a fost semnalat oficial faptul că situația nu s-a schimbat în mod semnificativ față de anii precedenți, moment în care s-a vorbit despre un start al numărătorii inverse de 10 ani, până la data de încheiere a Agendei 2030. ”Conform celor mai recente date conținute în raportul FAO-ONU, colectate înainte de pandemia COVID-19, progresele rămân insuficiente în domeniile alimentar și agricol, sugerând că lumea nu este pe drumul cel bun pentru a atinge obiectivele relevante până în 2030.”

Experții avertizează că progresele în agricultură sunt insuficiente

Estimările din anul 2019 arătau faptul că, înainte de pandemie, aproape 690 de milioane de oameni, adică 8,9 la sută din populația lumii, erau flămânzi. La nivel global, insecuritatea alimentară moderată sau severă a crescut între 2015 și 2019 și afectează acum aproximativ 25,9% din populația lumii - aproximativ 2 miliarde de persoane.În ultimul deceniu, cheltuielile guvernamentale pentru agricultură practic au stagnat, în comparație cu ponderea agriculturii în PIB-ul global și, chiar, sunt în scădere față de anul 2000. În pofida creșterii deja raportate privind exploatațiile mondiale de resurse genetice vegetale pentru hrană și agricultură, de la 4,21 milioane în 2005 la 5,43 milioane în 2019, eforturile pentru asigurarea diversității culturilor continuă să fie insuficiente, în special pentru rudele sălbatice ale culturilor și speciile de culturi subutilizate”, notau reprezentanții Departamentului Afaceri Economice și Sociale al ONU.

În condițiile impactului negativ major al pandemiei COVID-19, asociat celorlalte amenințări la adresa progresului în domeniul alimentar și agricol, inclusiv conflictele și schimbările climatice, raportul subliniază necesitatea creșterii cheltuielilor publice și private pentru agricultură, sprijinirea producătorilor de alimente, conservarea resurselor genetice ale plantelor și animalelor pentru hrană și agricultură, precum și adoptarea unor măsuri de combatere a volatilității prețurilor la produsele alimentare.

Seceta îi lasă pe fermieri pe marginea prăpastiei

De asemenea, pe fondul semnalelor legate de faptul că, deși stresul hidric global rămâne la un nivel sigur de 17%, există regiuni foarte expuse, cu peste 70% stres hidric (Asia Centrală și de Sud, Africa de Nord), se solicită guvernelor să adopte măsuri urgente și concrete pentru economisirea apei și pentru creșterea eficienței utilizării acesteia în regiunile cele mai afectate de secetă.

Toate aceste aspecte reprezintă semnale transmise frecvent de către fermierii români care, în contextul anului 2020, an pandemic și extrem de secetos, atrag atenția asupra faptului că investițiile mai mari în sectorul agricol pot contracara impactul nefast al epidemiei și pot elimina inclusiv eșecurile în atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă.

Însă, realizarea unor astfel de investiții depinde în mod direct de creșterea cheltuielilor publice în agricultură, asociată altor mult așteptate măsuri de susținere reală, precum intervențiile echitabile în etapele critice ale lanțului valoric agro-alimentar și protejarea ecosistemelor terestre.

Petronela Cotea Mihai este unul dintre cei mai experimentați jurnaliști români pe teme agricole. Cu un master obținut la USAMV Iași, stagii de pregătire la BBC și o experiență de peste 24 de ani în presa agricolă, doamna Cotea a obținut numeroase premii la concursurile de specialitate. Începând din 2013 este membru fondator și vicepreședinte al Asociației Presei Agricole din România. Petronela Cotea Mihai este realizatorul Matinalului Agrar, din fiecare duminică la Radio România Iași, al rubricii ”Fermier European”, colaborator al televiziunii Telemoldova Plus, dar și colaborator al revistei agricole Ferma.

Fii parte din Revyluție și câștigă premii!

Află beneficiile remarcabile Revysol®, înscrie-te în concurs și poți câștiga o dronă profesională sau una din cele 3 stații meteo.

Intră acum în joc!

Fii un fermier informat!

Serviciile mele: gestionează rapid și ușor abonările la newslettere și alte comunicări prin SMS. Vei primi astfel informații personalizate din partea noastră.

Abonează-te acum
Mergi sus