BASF Agricultural Solutions România
Agricultură

Contact

Cercetarea și transferul de cunoștințe agricole – factori de reducere a sărăciei și de progres

23 mai 2018

Editorial: Ce ar trebui să se întâmple cu educația și cercetarea agricolă pentru a face față provocărilor actuale?

Provocările din agricultură sunt de natură să semnaleze nevoia reală de a promova bunele practici, schimbul de experiențe și de a observa modul în care fermierii folosesc noile tehnici și tehnologii. Semnalele actuale legate de schimbările climatice și de evoluția socio-economică relevă clar faptul că fiecare soluție contează și toate, împreună, pot oferi direcții de acțiune pentru fermierii care respectă bunele practici ale altora și inovațiile din apropiere.

Practic, transferul de cunoștințe agricole de la o generație la alta, prin bunele practici adaptate condițiilor locale, se dovedește la fel de eficient și în secolul XXI. Este necesar ca acest transfer de cunoștințe să se realizeze nu doar pe verticală, ci într-o sinergie a tuturor celor interesați de domeniul agricol și de sectorul de producere a alimentelor.

Problema spinoasă a cunoașterii pierdute

Acumularea de cercetare de sus în jos, fără să fie distribuită, multiplicarea de idei fără coordonare și lipsa de comunicare între părțile interesate par a fi aspecte ale aceleași probleme: cunoaștere pierdută. Cunoașterea este eficientă în momentul în care este transmisă noilor generații, devenind cu atât mai valoroasă, cu cât este împărtășită în mod colectiv și dezvoltată în timp.

În acest context general, vestea înființării primului Centru de Excelență pentru Cireș și Nuc, la Pepiniera Sârca din cadrul Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Iași, oferă noi și concrete speranțe de dezvoltare a sectorului, inclusiv prin comunicarea directă și constantă a fermierilor cu reprezentanții cercetării de profil.

”Suntem într-o perioadă în care Academia de Științe Agricole și Silvice din România lucrează din plin la un set de acțiuni care să vină în sprijinul producătorilor. De ce? Deoarece, în ultimii ani, cercetarea românească nu a fost suficient de prezentă lângă fermieri, aceștia ajungând să importe atât tehnologie, cât și genetică. Acest Centru de Excelență, inaugurat în ziua de 10 mai 2018, este primul din România, pe pomicultură. Dorim să realizăm două mari obiective, respectiv acela de a concentra resursele și noutățile științifice într-un singur loc, accesibil tuturor celor interesați și, al doilea obiectiv, de a inova și de a răspunde provocărilor actuale din pomicultură, prin propriile cercetări științifice, precum și prin colaborarea cu pomicultorii. Deja lucrăm la o strategie de dezvoltare a pomiculturii montane, cu cerințe diferite față de celelalte producții pomicole, dar esențială pentru economia montană a României”, menționa directorul SCDP Iași, dr. ing. Gelu Corneanu, singurul pomicultor din zona Moldovei, membru al Academiei de Științe Agricole și Silvice ”Ghe. I. Șișești”.

Atât în România, cât și la nivel internațional, se pune tot mai mult accent pe faptul că legăturile dintre cercetarea agricolă și reducerea sărăciei sunt complexe și interdependente. În funcție de context, pot exista multiple căi prin care cercetarea agricolă ar putea contribui la reducerea sărăciei și a vulnerabilităților asociate.

Între aceste direcții, specialiștii menționează realizarea și utilizarea de inovații pentru creșterea productivității agricole, inovații pentru a minimiza riscurile în producția agricolă, abordarea imperfecțiunilor și a eșecurilor pieței, diversificarea agriculturii, îmbunătățirea gestionării resurselor naturale și a proprietăților agricole, îmbunătățirea nutriției și a sănătății umane, crearea și gestionarea plaselor de siguranță alimentară, precum și consolidarea politicilor și a programelor naționale privind alimentele și agricultura.

Dacă acestea vor fi folosite în întregime, ulterior trebuie să fie integrate în sistemele de instruire prin care cunoașterea să fie diseminată, pe măsură ce se acumulează. Altfel, pe fondul riscurilor și al provocărilor lumii actuale, informațiile pur și simplu dispar. Iar, în lume, se poate amplifica riscul sărăciei și al foametei.

Petronela Cotea Mihai

Petronela Cotea Mihai este unul dintre cei mai experimentați jurnaliști români pe teme agricole. Cu un master obținut la USAMV Iași, stagii de pregătire la BBC și o experiență de peste 22 de ani în presa agricolă, doamna Cotea a obținut numeroase premii la concursurile de specialitate. Începând din 2013 este membru fondator și vicepreședinte al Asociației Presei Agricole din România. Petronela Cotea Mihai este realizatorul Matinalului Agrar, din fiecare duminică la Radio România Iași, al rubricii ”Fermier European”, colaborator al televiziunii Telemoldova Plus, dar și colaborator al revistei agricole Ferma.

Mergi sus