Criza forței de muncă și influențele sale în agricultură

Editorial: Cât de mult s-a schimbat peisajul forței de muncă în ultimii ani și care sunt pericolele ascunse pe termen lung

Recent, se arăta public faptul că, la fiecare 10 ani, se desfășoară câte un recensământ agricol la nivel european, ultima acțiune de acest tip având loc în anul 2010. Între punctele de interes și cu o dinamică aproape surprinzătoare în unele țări europene, inclusiv în România, este capitolul legat de forța de muncă din agricultură.

În anul 2010, la nivelul Uniunii Europene cu 27 țări membre, aproximativ 23 de milioane de oameni lucrau într-una dintre cele 12 milioane de ferme ale blocului comunitar, România ocupând locul al doilea, cu 1,6 milioane de persoane inclusiv proprietarii de ferme, după Polonia, cu 1,9 milioane de oameni ocupați în agricultură.


Fermierii investesc în mecanizare, ca antidot pentru lipsa forței de muncă

La ora actuală situația este mult schimbată. Acest fapt este demonstrat atât prin statisticile periodice naționale și internaționale referitoare la forța de muncă din sectorul agricol, cât prin structura priorităților fermierilor. Potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS), în anul 2016 populaţia activă a României era de 8.979 mii persoane, dintre care 8.449 mii erau persoane ocupate şi 530 mii erau şomeri. Lucrătorii calificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit reprezentau 19,4% din totalul populaţiei ocupate. Comparativ cu anul 2015, numărul celor care şi-au desfăşurat activitatea în agricultură, silvicultură şi pescuit a scăzut cu 232 mii persoane.

”Dacă vorbim despre investiții prioritare, pentru noi zona mecanizării are întâietate. Motivul ține, în egală măsură, de necesitatea îmbunătățirii performanțelor tehnicii agricole utilizate și de dificultatea de a atrage lucrători în sector. După toate investițiile realizate din dorința de a înlocui forța de muncă aflată într-o continuă migrație spre alte țări europene și de a efectua mecanizat unele lucrări pe care înainte le realizam manual, acum se pune problema identificării operatorilor pe tehnica agricolă performantă achiziționată. Chiar în această perioadă, am anunțat disponibilitatea noastră de a primi în practică agricolă plătită studenți din cadrul UȘAMV Iași și de a îi angaja, după absolvire”, arăta ing. Gavrilă Tuchiluș, directorul SC Agrimat Matca, județul Galați.

În România a scăzut atât numărul muncitorilor calificați, cât și al celor sezonieri

Identificăm, astfel, cel puțin în anumite areale agricole din România, două fenomene legate de forța de muncă din agricultură, respectiv reducerea drastică a numărului lucrătorilor sezonieri și oferta insuficientă de personal specializat, ceea ce creează probleme importante în ferme.

În privința migrației lucrătorilor sezonieri, soluțiile identificate de către fermieri sunt atragerea de fonduri pentru achiziționarea tehnicii moderne de lucru și chiar schimbarea structurii clasice a culturilor cu un set de culturi mecanizabile în totalitate. ”Până în anul 2015, nici măcar nu mi-a trecut vreo clipă prin minte că nu voi găsi în comuna Cotnari forță de muncă pentru recoltarea cireșelor. Îmi permiteam să selectez lucrătorii și să renunț la serviciile celor care nu învățau să execute corect lucrarea.

Anul acesta, a trebuit să apelez la muncitori din alte comune. Dacă înainte, prin triere, se adunau 250 de oameni din comuna Cotnari pentru recoltarea fructelor, în anul 2017 au fost maximum 60-70 de cotnăreni care s-au prezentat la fermă. Această situație ne-a dat de gândit, cu atât mai mult cu cât nivelul plății către acești lucrători a crescut constant, în ultimii ani.

Ce se va întâmpla cu fructele, dacă toată lumea va alege culturi mecanizabile?

Ca urmare, am investit în mecanizarea cât mai multor lucrări din livadă și din depozitul de fructe, inclusiv a liniei de sortare/calibrare. De asemenea, viitoarele investiții în plantații pomicole vor ține seama de lipsa forței de muncă, iar structura noii livezi de aproximativ 300 ha va fi alta decât cea tradițională în această zonă. Vom alege culturi mecanizabile total. De exemplu, ne vom orienta spre alun și spre cireș pentru industrie, aici tehnologia permițându-ne ca, în anumite condiții, să recoltăm mecanizat. Numai că, dacă toți vom face așa, cu fructele proaspete ce se va întâmpla pe termen mediu sau lung? Sper să nu ajungem să aducem cireșe proaspete din China..”, observa inginerul Dănuț Băianu, administrator al Organizației de Producători CERASUS GRUP Cotnari, județul Iași.

În ceea ce privește forța de muncă specializată, este de subliniat faptul că în această perioadă se pot observa unele semne ale neconcordanței dintre evoluția mentalităților, a vieții socio-economice reale și previzionările/politicile din sistemul de învățământ. În România, încă, nu s-a ajuns la nivelul în care zona economică să influențeze mediul de formare a specialiștilor. În continuare, se constată o discrepanță între cererea și oferta de pe piața forței de muncă, respectiv între ceea ce știu să facă cei care nu au un loc de muncă și ceea ce au nevoie angajatorii.


Inerția sistemului educațional nu-i ajută prea mult pe fermieri

Odată cu creșterea volumului investițiilor în segmentul de mecanizare, pe fondul sporirii oportunităților de finanțare și al migrației forței de muncă spre țările din vest, a apărut și necesitatea calificării/perfecționării personalului. Din păcate, cifrele de școlarizare insuficiente și/sau absența specializărilor de profil au condus la reducerea posibilității de a răspunde cerințelor de pe acest segment. ”La Universitatea Agronomică Iași, există specializarea Exploatarea maşinilor şi instalaţiilor pentru agricultură şi industria alimentară, dar prima generație de absolvenți va fi peste 2 ani. Din păcate, în România, pe întreg lanțul industriei producătoare de alimente, încă există întârzieri la capitolul coordonare/organizare.

Astfel, o fermă sau o unitate de procesare, s-ar putea ca anul acesta să aibă nevoie de 2-3 angajați noi, la anul de vreo 7, iar în următorul an de niciunul. Cum să răspundă, atunci, învățământul?! Pe de altă parte, să nu uităm că vorbim despre o nouă generație de oameni, cu alte mentalități. Pe tinerii de astăzi nu îi poți ține foarte ușor într-un singur loc. Pentru ei, aici înseamnă oriunde. Au o foarte mare flexibilitate în gândire și în mișcare, pot renunța foarte ușor la un anumit loc de muncă, iar acestea sunt aspecte la care angajatorii trebuie să fie atenți.

Mobilitatea forței de muncă, dezvoltarea și modernizarea socială sunt factori care influențează extrem de mult natura umană, aflată în continuă căutare a noilor provocări, a unui câștig mai mare și mai rapid. Pentru toți cei care azi sunt activi în agricultură sau care vor să inițieze astfel de afaceri, atrag atenția asupra faptului că, mai mult decât mediul universitar, economia reală este pusă sub influența acestor tendințe naționale și internaționale. Cunosc bine domeniul creșterii animalelor și pe cel al controlului și expertizei produselor alimentare și pot să vă spun că o țară precum Danemarca absoarbe, anual, doar de la Universitatea Agronomică Iași, aproximativ 30 de ingineri. Este foarte important cum sunt abordate anumite profesii/meserii într-un anumit plan național de dezvoltare. Dar, mai important este ca un asemnea plan național de dezvoltare să existe - măcar pe durată medie de timp, dacă nu chiar pe termen lung”, sublinia prof univ dr Benone Păsărin, prorector UȘAMV Iași

Cum orice unitate, orice instituție și orice societate există prin oamenii săi, rămâne să vedem că semnalele generale sunt percepute corect. Se așteaptă crearea de premise reale atât pentru reducerea migrației populației, cât și pentru dezvoltarea segmentului economic mediu, al investitorilor pe plan local și regional. Cât despre fermieri, aceștia trebuie să rețină faptul că actualele transformări socio-economice vizează atât nevoia de extindere și de eficientizare a activității, cât și necesitatea rezolvării crizei de forță de muncă. Se impune o adaptare rapidă, prin investiții în oameni, în tehnică și în tehnologie, spre a se evita regresul în producția agricolă și pe lanțul alimentar din România.

Petronela Cotea Mihai

Petronela Cotea Mihai este unul dintre cei mai experimentați jurnaliști români pe teme agricole. Cu un master obținut la USAMV Iași, stagii de pregătire la BBC și o experiență de peste 22 de ani în presa agricolă, doamna Cotea a obținut numeroase premii la concursurile de specialitate. Începând din 2013 este membru fondator și vicepreședinte al Asociației Presei Agricole din România. Petronela Cotea Mihai este realizatorul Matinalului Agrar , din fiecare duminică la Radio România Iași , al rubricii ”Fermier European”, colaborator al televiziunii Telemoldova Plus, dar și colaborator al revistei agricole Ferma

Mergi sus