BASF Agricultural Solutions România
Agricultură

Contact

Cum să fii un fermier performant?

11 mai 2016

EDITORIAL: Fermierii cu cele mai mari șanse de success sunt cei care aleg o abordare bazată pe cunoaștere și gestiunea echilibrată a resurselor

Se cunoaşte faptul că doar fermierii care obţin producţii competitive, cantitativ şi calitativ, pot spera la eficienţă în activitatea lor agricolă. Pentru realizarea obiectivului de a atinge performanţa în producţie, este important ca fermierii să ofere pământului şi plantelor tot ceea ce este necesar, la timp şi corect. Aceasta înseamnă, în primul rând, apelarea la tehnologii moderne şi la mijloace tehnice de ultimă oră.


Nimeni nu spune că ar fi simplu şi ieftin. Dar este posibil. O demonstrează experienţele din anumite areale ale României, chiar în condiţiile actualelor schimbări climatice resimţite şi în agricultură. În ecuaţia reuşitei, însă, trebuie să intervină şi priceperea fermierilor de a valorifica în mod potrivit fiecare resursă, naturală sau materială. Spiritul de bun gospodar este obligatoriu, alături de faptul că fermierul trebuie să fie permanent la curent cu toate noutăţile tehnico-ştiinţifice din domeniu.


În ciuda secetei, unii fermieri au obținut recolte cu mult peste medie…


Anul agricol 2014-2015 a fost un adevărat examen pentru fermierii din România. S-a caracterizat printr-o secetă severă care, în lipsa posibilităţii de a iriga, a determinat scăderi semnificative ale recoltelor, acestea reflectându-se în reducerea contribuţiei agriculturii la Produsul Intern Brut (PIB). Astfel, în anul 2015 sectorul agricol a avut o contribuţie la PIB de doar 4,2%, în scădere cu 9,4% faţă de anul 2014, iar la creşterea economică totală a avut o contribuţie negativă de minus 0,5% , potrivit datelor INS.


Cu toate acestea, au existat fermieri care au obţinut recolte cu mult peste media regională sau naţională. De exemplu, în zona Moldovei, lovită în vara anului 2015 de o secetă extremă, au existat fermieri care, la cultura porumbului, au obţinut producţii de 10-12 tone/ha, faţă de media de 3-4 tone/ha. Cum a fost posibil? Prin alegerea unor hibrizi performanţi, prin aplicarea unei tehnologii moderne de cultivare a porumbului şi prin executarea corectă a fiecărei lucrări agricole, cu accent pe reducerea pierderii apei din sol - ne spun profesioniştii de la TCE 3 Brazi, judeţul Neamţ.


Pe de altă parte, an de an, trebuie create anumite rezerve financiare proprii şi trebuie încheiate parteneriate cu performerii din domeniul furnizării de inputuri agricole, spre a susţine performanţa în producţie. În urma obţinerii unor recolte competitive, vor exista mai multe şanse ca etapa de valorificare a recoltelor să se desfăşoare în coordonate benefice. Astfel, din punct de vedere financiar, poate apărea confortul de a privi subvenţiile ca pe o resursă alternativă, pentru susţinerea investiţiilor în dezvoltare.


Există două căi prin care putem rezolva problema secetei…


De altfel, abordarea aceasta pare a fi specifică majorităţii fermierilor care exploatează suprafeţe de peste 100 de hectare şi care, potrivit datelor MADR corespunzătoare anului 2013, reprezentau 1,3% din numărul total al exploataţiilor din România, ocupând 53,2% din suprafaţa eligiblă pentru plăţile APIA. „Concret, vorbind despre seceta cu care ne-am confruntat şi ne confruntăm, spun mereu că avem două căi de a o rezolva”, puncta inginerul Lucian Buzdugan, reprezentant AGRICOST Brăila.


„O primă cale este să ai irigaţii. Cale costisitoare, dar sigură. Categoric, acum, în România nu se face ceea ce trebuie, în această direcţie. Pe de altă parte, totuşi, noi fermierii am primit nişte subvenţii de-a lungul timpului. Banii aceia trebuiau investiţi în primul rând în irigaţii. Noi am făcut acest lucru în Insula Mare a Brăilei, unde am găsit un sistem de irigaţii distrus complet. Subvenţiile au reprezentat resursa pe care am dirijat-o în totalitate către investiţii. Pentru astfel de lucruri sunt subvenţiile şi nu pentru neperformanţă. Cea de-a doua cale de a combate seceta este aceea a atitudinii fermierilor. Agricultura trebuie să fie apanajul profesioniştilor, al celor care studiază şi calculează, înainte de a acţiona. Din păcate, aşa cum am văzut în vara trecută, există şi atitudini nefericite. Nu este posibil ca atunci când vin câteva precipitaţii, imediat să execuţi arătura, să discui şi, de fapt, să risipeşti toată resursa naturală.”, concluziona specialistul agronom Lucian Buzdugan.


Mentalitatea și profesionalizarea fermierilor duc la creșterea randamentului la hectar


În România, conform informaţiilor MADR corespunzătoare Campaniei SAPS 2013, exploataţiile cu suprafeţe cuprinse între 30-100 ha reprezentau 1,9% din numărul total al exploataţiilor eligibile la APIA şi ocupau 10,9% din suprafaţa eligibilă, exploataţiile între 5-30 ha reprezentau 17% din total, ocupând 16,6% din suprafaţa eligibilă, în timp ce exploataţiile între 1-5 ha reprezentau 79,8% din numărul total de exploataţii şi ocupau 19,3% din suprafaţa eligibilă la plată. Fără îndoială, numărul atât de mare de ferme mici în oglindă cu fermele foarte mari arată dezechilibrul structurii exploataţiilor agricole din ţara noastră. Acest dezechilibru structural influenţează agricultura din România, inclusiv competitivitatea acesteia, atât pe piaţa internă, cât şi pe cea internaţională.


În context, aşa după cum numeroşi fermieri o dovedesc, pentru creşterea randamentului la hectar, deosebit de importante rămân mentalitatea şi profesionalizarea agricultorilor, alături de necesitatea rezolvării unor aspecte precum fărâmiţarea suprafeţelor agricole, neclarităţile legate de proprietatea asupra terenurilor aflate în exploatare, volatilitatea preţurilor, formele de sprijin pentru fermierii din România, ş.a.m.d.


În competiţia europeană, lipsită de bariere vamale şi în care calitatea reprezintă unul dintre cei mai importanţi factori ai eficienţei economice, acel fermier care a ales abordarea bazată pe cunoaşterea şi respectarea normelor impuse de ştiinţa domeniului şi pe gestionarea echilibrată a resurselor, de fapt şi-a conturat primele mari şanse de a obţine recoltele competitive care îi pot asigura succesul.

Petronela Cotea Mihai

Petronela Cotea Mihai este unul dintre cei mai experimentați jurnaliști români pe teme agricole. Cu un master obținut la USAMV Iași, stagii de pregătire la BBC și o experiență de peste 22 de ani în presa agricolă, doamna Cotea a obținut numeroase premii la concursurile de specialitate. Începând din 2013 este membru fondator și vicepreședinte al Asociației Presei Agricole din România. Petronela Cotea Mihai este realizatorul Matinalului Agrar, din fiecare duminică la Radio România Iași, al rubricii ”Fermier European”, colaborator al televiziunii Telemoldova Plus, dar și colaborator al revistei agricole Ferma.

Mergi sus