BASF Agricultural Solutions România
Agricultură

Contact

Agricultura conservativă – un sistem agricol salvator?

27 feb. 2019

Editorial: Ce spun specialiștii români despre noile concepte de agricultură sustenabilă și care poate fi impactul acestora în cazul României

În repetate rânduri, atât fermierii, cât și cercetătorii au atras atenția asupra necesității unei agriculturi bazate pe menținerea unei funcționalități echilibrate a întregului ecosistem agricol. O atenție deosebită s-a îndreptat asupra resursei de sol. Pe fondul provocărilor climatice și economice tot mai mari, asociate cu constrângerile legate de reducerea tot mai necesară a efectelor negative ale agriculturii asupra mediului înconjurător și asupra sănătății umane, oamenii de știință au căutat și continuă să caute cele mai potrivite sisteme tehnice în vederea obținerii unor producții durabile și rentabile.

Cu toate dificultățile legate atât de tehnologie și de mentalitate, cât și de necesitatea unor investiții financiare majore, conceptul de agricultură conservativă convinge tot mai mult în ceea ce privește oprirea degradării solului și conservarea resurselor naturale, sporirea productivității și eficientizarea operațiunilor din ferme, inclusiv în România.

În practicarea agriculturii conservative se urmărește menținerea la un potențial de producție ridicat a conținutului solului în substanțe nutritive și a stării optime structurale și biologice, care sunt determinante în realizarea unei agriculturi eficiente și durabile. Sistemele culturale bazate pe agricultura conservativă au dat naștere la un mediu fizic al solului care funcționează mai bine atunci când precipitațiile sunt mai sărace și apa devine un factor limitativ. Creșterea stabilității agregatelor reduce pierderile de sol prin eroziune, iar resturile vegetale reținute pe suprafața solului duc la creșterea conținutului în materie organică, influențând mult fertilitatea solului”, nota dr. ing. Alexandru Cociu, autorul unui studiu privind tehnologia sistemelor culturale pentru culturile de grâu și porumb bazate pe agricultura conservativă.

Potrivit specialistului, din evaluările efectuate de ICPA București a rezultat faptul că, la nivelul României, sistemul de agricultură conservativă se poate aplica pe 42% din suprafața arabilă.

Pe 15% în condiții favorabile (fără restricții) și pe 27% pe condiții moderat favorabile (cu unele restricții), 27% din suprafața arabilă se pretează pentru sistemul de agricultură conservativă pe teren plan, iar 15% pe teren în pantă.În condițiile din țara noastră, obiectivele urmărite prin introducerea sistemului de agricultură conservativă sunt reducerea cheltuielilor pentru lucrările solului, creșterea stabilității producțiilor în condiții de secetă, ameliorarea însușirilor solului privind structura și conținutul în materie organică, creșterea activității biologice precum și îmbunătățirea permeabilității solului, reducerea scurgerilor la suprafață și a acumulării apei în crovuri”, arăta cercetătorul științific.

În opinia acestuia, agricultura conservativă poate conduce la o practică durabilă, productivă, profitabilă și în același timp capabilă să asigure conservarea resurselor naturale. ”Avantajele imediate, precum și cele de durată mai îndelungată explică extinderea acestui sistem de agricultură la peste 45% din suprafața arabilă în America de Sud, 32 % în America de Nord și 14% în Australia și Noua Zeelandă. Suprafețe mari sunt cultivate în acest sistem de agricultură și în Asia, Rusia și Ucraina, Europa și Africa”, argumenta dr. ing. Alexandru Cociu.

În România, acest sistem a fost adoptat cu tot mai mult curaj în ultimii zece ani și pare a intra tot mai pregnant atât în atenția fermierilor. Este deja clar că aceștia au nevoie de noi soluții pentru a desfășura o activitate agricolă eficientă și sustenabilă, iar atenția tuturor se îndreaptă asupra cercetătorilor, de la care se așteaptă argumente și validări științifice. Totul, în contextul în care, potrivit datelor furnizate de către specialiștii de la Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Combaterea Eroziunii Solului „Mircea Moțoc” Perieni, județul Vaslui, în România peste 7 milioane de hectare teren agricol sunt supuse degradării, în diferite proporții, prin eroziune și procese asociate.

Petronela Cotea Mihai este unul dintre cei mai experimentați jurnaliști români pe teme agricole. Cu un master obținut la USAMV Iași, stagii de pregătire la BBC și o experiență de peste 22 de ani în presa agricolă, doamna Cotea a obținut numeroase premii la concursurile de specialitate. Începând din 2013 este membru fondator și vicepreședinte al Asociației Presei Agricole din România. Petronela Cotea Mihai este realizatorul Matinalului Agrar, din fiecare duminică la Radio România Iași, al rubricii ”Fermier European”, colaborator al televiziunii Telemoldova Plus, dar și colaborator al revistei agricole Ferma.

Mergi sus