BASF Agricultural Solutions România
Agricultură

Contact

EDITORIAL: Agricultura contează!

15 iun. 2016

Agricultura rămâne marea șansă a economiei românești. Cum gestionăm însă această oportunitate?


În condițiile reducerii constante și vizibile, în ultimii 25 de ani, a volumului activităților din alte industrii, concomitent cu dispariția fizică a multor unități industriale din țara noastră, ramura agricolă rămâne marea șansă a economiei românești. În acest sens, potențialul agricol al țării și previzionata creștere a cererii de alimente la nivel global reprezintă oportunități incontestabile.


Pe de o parte, potrivit datelor MADR, România deține 6% din suprafața totală a Uniunii Europene, dispunând de o suprafață totală de 23,8 milioane hectare, din care sunt utilizate în agricultură 13,3 milioane de hectare (55,8% din teritoriu). Zonele rurale acoperă 87,1% din teritoriul țării, cuprinzând aproximativ 45,7% din populație, ceea ce demonstrează o înzestrare deosebită atât din punctul de vedere al resurselor de sol și de apă, cât și din cel al resursei umane. Cea mai mare parte a suprafeței agricole utilizate este arabilă (8,3 milioane de ha, în 2010 – potrivit INS, iar tendința a rămas constantă), urmată de pășuni și fânețe (4,5 milioane de ha), culturi permanente (0,3 milioane de ha) și grădini familiare (0,2 milioane de ha), două treimi din suprafața agricolă utilizată având o calitate a solului medie și înaltă.


Perspectivele dezvoltării agroalimentare reprezintă o mare provocare pentru fermieri


Pe de altă parte, se previzionează o creștere cu aproximativ 70% a cererii mondiale de alimente, până în anii 2050, pe fondul creșterii demografice globale și al sporirii veniturilor asociată în mare parte cu urbanizarea sporită a populației (până în 2050, se previzionează că 70% din populația lumii va locui în mediul urban, față de 49% în prezent, potrivit MADR). Pentru fermierii din întreaga lume, perspectivele dezvoltării pieței agroalimentare reprezintă un avantaj important. În același timp, însă, reprezintă și o mare provocare, în contextul presiunii pe resursele naturale determinate atât de schimbările climatice (cu efecte negative asupra producțiilor agricole și asupra volatilității prețurilor), cât și de grija sporită față de mediu, cu influențe asupra politicilor agricole mondiale devenite mai atente la aspectele sociale (consumatorii vor să cunoască originea alimentelor și tehnologiile de obținere) și ambientale (protejarea mediului natural).


În acest context general, potrivit informațiilor oficiale MADR, pe fondul descreșterii numărului de IMM-uri la nivel național, cele din agricultură au înregistrat creșteri atât ca număr, cât și ca pondere. Concret, între anii 2005-2011, perioadă caracterizată și de o semnificativă recesiune economică, IMM-urile din agricultură au crescut de la 2,7% în anul 2005, la 3,4% în anul 2011. De fapt, în anul 2011 a fost consemnată reluarea creșterii economice (cu 2,5% față de anul 2010), pe seama majorării valorii adăugate brute din agricultură (+11%), în timp ce dinamica altor ramuri industriale a fost impulsionată de exporturi (+5%).


Cifrele arată o apropiere către performanță


Dar, performanțele sectorului agricol românesc au rămas și încă rămân modeste, în raport cu potențialul său natural și cu așteptările referitoare la facilitarea finanțării sistemului. Chiar dacă în comparație cu alte țări europene sectorul agricol din România are o pondere relativ ridicată în valoarea adăugată brută, există semnificative rămâneri în urmă la capitolul productivitate a muncii. Ori, să nu uite nimeni că o reală creștere a productivității muncii fermierilor se poate realiza prin investiții, prin cercetare și inovare, prin bune practici agricole, precum și, obligatoriu, prin politici publice adecvate și respectate de către toți.


Un aspect pozitiv este faptul că, în ultimii ani, s-a diminuat numărul de exploatații din agricultura României, pe fondul creșterii suprafeței fermei (în perioada 2005-2010, numărul fermelor s-a redus cu aproximativ 400 000, potrivit MADR). De asemenea, a crescut și numărul de tineri manageri de fermă, 23% dintre manageri având sub 45 de ani (în 2010), față de 17% (în 2005). Potrivit MADR, contribuția tinerilor manageri de fermă la producția agricolă standard a crescut la 29% în anul 2010, față de 18% în anul 2005. Aceste cifre arată o anumită apropiere de drumul corect către performanță și eficiență în agricultură. Rămâne, însă, ca ritmul în care este parcurs acest drum să devină mai accelerat, inclusiv ca urmare a susținerii reale și la timp a agriculturii, un domeniu care poate avea o contribuție majoră la reducerea decalajelor economice dintre România și celelalte țări europene.

Petronela Cotea Mihai este unul dintre cei mai experimentați jurnaliști români pe teme agricole. Cu un master obținut la USAMV Iași, stagii de pregătire la BBC și o experiență de peste 22 de ani în presa agricolă, doamna Cotea a obținut numeroase premii la concursurile de specialitate. Începând din 2013 este membru fondator și vicepreședinte al Asociației Presei Agricole din România. Petronela Cotea Mihai este realizatorul Matinalului Agrar, din fiecare duminică la Radio România Iași, al rubricii ”Fermier European”, colaborator al televiziunii Telemoldova Plus, dar și colaborator al revistei agricole Ferma.

Mergi sus