BASF Agricultural Solutions România
Agricultură

Contact

Agricultura va fi ”invadată” de roboți. Fermierii ar putea obține o eficiență crescută și reduceri de costuri, dar să vedem cine va ”sparge gheața”

7 dec. 2018

EDITORIAL Ar putea automatizarea să rezolve problema deficitului de personal din agricultura românească?

În fiecare zi, aflăm știri legate de noi modele de automatizări sau chiar echipamente robotizate, tot mai performante, care sunt folosite în diverse colțuri ale globului, în mai multe sectoare ale economiei, cu rezultate demne de luat în seamă. În agricultură, cel puțin la scară mică – deocamdată – roboții par a ajuta fermierii să crească semnificativ eficiența și să reducă costurile. Mai trebuie însă rezolvate două probleme: cât de eficienți și fiabili pot fi acești roboți pe suprafețe mari, de zeci de mii de hectare și cât de rentabilă este investiția în ei pe termen lung? Cine va fi primul mare investitor care va risca într-o investiție majoră, care va ”sparge gheața”?

Totodată, dacă vorbim de România, fermierii se vor întreba dacă merită sau nu să investească în roboți pentru a rezolva poate cea mai mare problemă cu care se confruntă de aproape doi ani: lipsa forței de muncă. Doar că, deocamdată, ei trebuie să vadă dacă nu cumva este mult mai ieftin să mărească salariile oamenilor eficienți sau să investească în alte aspecte ale lanțului tehnologic.

Roboți care ar putea revoluționa erbicidele?

Momentan, ar putea părea un scenariu de film SF, dar există specialiști, precum cei de la institutul MIT, care susțin că unii roboți vor putea, în viitor, să reducă drastic nevoia fermierilor de erbicide. Un exemplu în acest sens este în Elveția, unde se află în faza de testare un robot alimentat cu energie solară, specializat pe culturile de sfeclă de zahăr. Acesta poate identifica rapid buruienile, cu ajutorul unei camere performante, și le stropește individual cu o soluție prin intermediul unor tentacule mecanice.

Următoarea etapă a acestui proiect de cercetare este ca soluția respectivă să fie înlocuită cu un erbicid. Cercetătorii din Yverdon-les-Bains susțin că această abordare, buruiană cu buruiană, ar putea, în viitor, să reducă masiv nevoia de erbicide sau hibrizi toleranți, tocmai prin precizia aplicării substanțelor.

Un alt exemplu îl reprezintă dronele, aparate care au o listă lungă de utilizări, în multe domenii. În agricultură, există deja mai multe prototipuri și studii cu modele autonome de drone agricole, care funcționează pe bază de energie solară, dotate cu camere complexe și cu sisteme care permit eliminarea buruienilor. Datorită preciziei ridicate, specialiștii susțin că roboții folosesc mult mai puține erbicide, iar costurile pot fi reduse și cu 30%.

Trecerea la suprafețele mari, piatra de încercare

Lista exemplelor este lungă, dar, deocamdată, implementarea acestor soluții pe scară largă se lasă așteptată. De ce? Este simplu: sunt soluții extrem de noi, care nu și-au dovedit eficiența pe termen lung și pe suprafețe foarte mari, de sute de mii de hectare. Ori, când un mare investitor decide să facă o achiziție mare, are nevoie de predictibilitate, să știe în cât timp vor putea să-și putea recupereze investiția și cât de rentabile sunt acestea față de soluțiile tradiționale.

Pentru asta, trebuie să mai treacă timp, trebuie efectuate teste, trebuie dovedite calitățile roboților în condiții de exploatare extreme, pe termen lung și pe suprafețe foarte mari. Orice eroare costă, iar jucătorii implicați știu asta. O greșeală foarte mică a unui robot, repetată pe o suprafață mare, înseamnă pierderi uriașe.

Tocmai de aceea, provocarea stă în scalabilitatea sistemului la suprafețe de sute sau chiar mii de hectare. Însă ideea roiurilor de drone, cu care se cochetează deja, cel puțin în domeniul apărării, poate avea potențial și în acest caz. Imaginați-vă doar că în locul tractoarelor și echipamentelor industriale mari, am putea vedea, în câțiva ani, roiuri de drone plutind deasupra solelor, examinând individual fiecare metru pătrat, eliminând fiecare buruiană sau tratând fiecare plantă bolnavă.

Continuând exercițiul nostru de imaginație, gândiți-vă și la aportul inteligenței artificiale. Mai exact, sisteme complexe de calcul, capabile nu doar să gestioneze armatele robotizate de deasupra câmpurilor, dar și să ofere predicții în ceea ce privește evoluția sau randamentul culturilor, poate chiar reducând la minim riscurile meteorologice asupra plantelor de cultură.

Soluție posibilă pentru deficitul de personal

În România, fermierii trebuie să găsească soluții la problema acută a lipsei e personal. O problemă care afectează toate ramurile economiei, în condițiile în care au plecat peste 3 milioane de români, în ultimii 10 ani, la muncă în străinătate.

La momentul de față, soluția viabilă o reprezintă mecanizarea agriculturii și folosirea unor produse capabile să reducă nevoia de forță de muncă, precum este proaspăt-lansatul regulator de creștere pentru livezile intensive de măr și păr, Regalis® Plus .

Pot reprezenta soluțiile ultramoderne, precum cele enumerate mai sus, o soluție? Poate, în viitor. Doar că aceste soluții costă mai mult decât un angajat bun, cel puțin în prezent. Întrebarea este: vor și mai ales pot fermierii românii să dea salarii comparabile cu cele din Ungaria, de exemplu, pentru a păstra oamenii buni? Sau se vor îndrepta spre mecanizare și automatizare? Poate că ”invazia roboților”, așa cum este denumită plastic, va rezolva aceste dileme în viitor.

Dinu Boboc este un jurnalist cu peste 14 ani de experiență. De-a lungul timpului, a semnat pentru publicații de renume, precum Business Standard, TVRinfo.ro, Evenimentul Zilei și revista Capital. În prezent, Dinu semnează articole pentru agenția News.ro. Ține permanent legătura cu fermieri, traderi și autorități pentru a avea mereu o imagine clară și obiectivă asupra sectorului agricol românesc.

Mergi sus