BASF Agricultural Solutions România
Agricultură

Creșterea economiei agricole prin valorificarea superioară a producțiilor

3 mai 2019

Editorial: Cum putem identifica premisele unui sector agricol performant

Agricultura, cu sectoarele sale principale - producția vegetală și producția animală, se dezvoltă după aceleași legi economice, dar cu forme specifice de manifestare, determinate de anumite particularități tehnice și economice, fapt ce impune o analiză mai profundă a fenomenelor economice din agricultură în comparație cu aceleași fenomene economice din industrie.

În acest context, valorificarea superioară a producțiilor agro-zootehnice este un subiect adesea evocat în cadrul analizelor de specialitate și, totodată, constituie un deziderat încă nerealizat pe deplin în România. Perspectivele din care poate fi abordată această temă sunt multiple, dar putem porni atât de la ideea că prin valorificarea superioară a produselor agricole se înțelege comercializarea acestora la prețuri superioare (echilibrând raportul cost/profit), cât și de la conceptul creșterii valorii adăugate prin procesare.

De ce valorificare superioară? Deoarece poate fi o soluție viabilă, întrucât caracterul de ramură biologică a agriculturii face ca exploatarea plantelor și a animalelor în medii de producție cu grade diferite de industrializare să constituie o problemă mult mai complexă decât în alte ramuri ale producției materiale. Managementul procesului de producție agricolă este o activitate deosebit de complicată, diferențiată inclusiv in funcție de zona de producție unde se materializează procesul agricol.

Una dintre particularitățile agriculturii actuale este practica de a nu avea o concordanță între momentul și durata de avansare a cheltuielilor de producție și momentul, respectiv durata de recuperare a acestora. Ca să exemplificăm, fermierii pot prefera să recupereze banii mai târziu, în ideea de a primi mai mulți bani pe o marfă procesată, de calitate superioară. Din această perspectivă se impune în România creșterea gradului de competitivitate a procesatorilor locali.

Una dintre personalitățile marcante ale agriculturii românești, Gheorghe Ionescu Șișești (1885-1967), studiind în Germania și cunoscând îndeaproape resorturile capitalismului, sublinia unele principii de bază prin care România putea realiza optimul de exploatare în economia rurală, agricultura având un rol determinant.

Între acestea, se numără sporirea producției agricole și adaptarea la cerințele pieței interne și externe prin îmbunătățirea calității și prin dezvoltarea ramurilor intensive ”care dau produse mai scumpe, precum fructe, animale, alimente etc”. Măsurile pentru prosperarea agriculturii și a claselor agricole din România, definite în sec. XIX, au rămas actuale, fiind condiționate de aceleași principii de susținere din partea statului, ca urmare a existenței unei concepții generale asupra dezvoltării continui și echilibrate a economiei naționale.

Consolidarea agriculturii trebuie să se sprijine pe progres tehnic și științific, pe organizații puternice de cercetare, de învățământ agronomic, de educare agricolă a țărănimii, de credit agricol, de valorificare superioară a producției”, nota savantul român.

La ora actuală, deși vedem încă destule sincope la capitolul valorificării superioare a producțiilor agro-zootehnice, încep să se înregistreze anumite îmbunătățiri ale rezultatelor financiare, inclusiv ca urmare a susținerii financiare a investițiilor, a sporirii și a diversificării respectivelor producții. De exemplu, în domeniul creșterii vacilor pentru lapte, ocupație de bază în zona rurală/montană, s-au înregistrat creșteri ale cantității de lapte colectate de către unitățile procesatoare.

Alături de datele comparative lunare (februarie 2019/februarie 2018), care relevă creșteri ale producțiilor lactate autohtone în proporții cuprinse între 3,6-15,7% (în funcție de tipul de produs), pe fondul reducerii cu 24,5% a importului de lapte brut, Institutul Național de Statistică (INS) a prezentat și rezultatele analizei comparative pentru o perioadă de două luni, respectiv ianuarie-februarie 2019/ ianuarie-februarie 2018.

În perioada 1 ianuarie – 28 februarie 2019 comparativ cu perioada similară a anului 2018, cantitatea de lapte de vacă colectată de unitățile procesatoare a crescut cu 10.234 tone (+6,4%). Creșteri ale producției în perioada 1 ianuarie – 28 februarie 2019 față de perioada corespunzătoare din anul precedent au fost înregistrate la: unt cu 156 tone (+9,3%), lapte de consum cu 3537 tone (+6,9%), smântână de consum cu 489 tone (+4,5%), lapte acidulat (iaurt, iaurt de băut, lapte bătut și alte produse lactate similare) cu 1428 tone (+3,8%) și brânzeturi cu 150 tone (+1,1%). Cantitatea de lapte brut importat a scăzut cu 10073 tone (-33,2%) în perioada 1.I – 28.II.2019 față de perioada 1.I – 28.II.2018”, potrivit INS.

În contextul reorientării opțiunilor consumatorilor din România către produsele alimentare autohtone, asociat cu preocuparea constantă a fermierilor și a procesatorilor de a investi în creșterea performanțelor de producție, rămâne speranța că actualele provocări vor fi depășite, astfel încât să fie menținut ritmul ascendent din agricultura și industria alimentară din România, cu efecte pozitive atât în ceea ce privește asigurarea securității alimentare a populației, cât și în ceea ce privește evoluția generală a economiei românești.

Petronela Cotea Mihai este unul dintre cei mai experimentați jurnaliști români pe teme agricole. Cu un master obținut la USAMV Iași, stagii de pregătire la BBC și o experiență de peste 22 de ani în presa agricolă, doamna Cotea a obținut numeroase premii la concursurile de specialitate. Începând din 2013 este membru fondator și vicepreședinte al Asociației Presei Agricole din România. Petronela Cotea Mihai este realizatorul Matinalului Agrar, din fiecare duminică la Radio România Iași, al rubricii ”Fermier European”, colaborator al televiziunii Telemoldova Plus, dar și colaborator al revistei agricole Ferma.

Mergi sus