BASF Agricultural Solutions România
Agricultură

Editorial: Cu ochii responsabilității, spre primăvara agricolă 2017

22 feb. 2017

Provocările climatice și pierderile de cultură din ultimii ani i-au făcut pe fermierii români să conștientizeze necesitatea că noile tehnologii sunt singura lor șansă de supraviețuire și dezvoltare

Produsul Intern Brut (PIB) în trimestrul IV 2016, în termeni reali, a fost mai mare cu 1,3% comparativ cu trimestrul III 2016, potrivit informațiilor Institutului Național de Statistică (INS – 14.02.2017). Mai mult, faţă de acelaşi trimestru din anul 2015, PIB a înregistrat o creştere ce depășește 4,7.


Aceste cifre denotă inclusiv o creștere a agriculturii românești, sector care reprezintă un pilon important al economiei românești și care contribuie cu aproximativ 5% (mai exact, 4,9%, în anul 2015, potrivit INS) la formarea PIB-ului României. În statele membre ale UE, aportul agriculturii la PIB este de aproximativ 1,7%.


Deși încă mai este loc pentru creștere și eficientizare, diferența dintre numeroasele ferme mici sau foarte mici și cele foarte mari relevă un dezechilibru structural. Acesta influențează competitivitate agriculturii românești. Dar semenele recente de evoluție oferă speranțe pentru un viitor mai bun. Asta, dacă va exista și susținerea suficientă a domeniului.


Care sunt explicațiile pentru evoluția pozitivă a agriculturii românești


Analizele statistice, realizate în timp și în mod profesionist, au arătat faptul că numărul exploatațiilor care au utilizat o suprafață agricolă de până la 1 ha a scăzut în anul 2013 față de 2010 cu aproximativ 3,8%. Pe de altă parte, numărul exploatațiilor agricole fără personalitate juridică, , a fost, în 2013, mai mic cu 5,9 %, față de cel din anul 2010. Așadar, actualul parcurs pozitiv al agriculturii românești nu pare a fi conjunctural ci, de câțiva ani încoace, într-o evoluție constantă.


Explicațiile sunt puse, preponderent, pe seama noilor instrumente legislative aflate la dispoziția fermierilor, pe seama apropierii furnizorilor de input-uri față de fermieri, precum și pe seama unui anumit proces de întinerire a forței de muncă din agricultură – de la nivel de angajat și până la cel decizional, cu principii moderne și cu o mai mare deschidere către noile soluții tehnologice și tehnice.


De remarcat, faptul că în analiză este avută în vedere o perioadă de aproape un deceniu, răstimp cu evoluții climatice nefavorabile agriculturii, ani la rând. Ori, se pare, tocmai aceste provocări climatice și pagubele din fermele în care nu s-a ținut seama de noile condiții de lucru, au condus la conștientizarea ideii că adaptarea tehnologiilor reprezintă o importantă șansă de supraviețuire și de dezvoltare.

Pentru fermieri, primăvara agricolă se anunță una solicitantă


În plus, odată cu reorientarea consumatorului către produsele agro-alimentare ”mai puțin călătoare”, adică spre produsele obținute în apropiere și cu o trasabilitate exactă, fermierii au căpătat oportunități deosebite în privința valorificării. Marea lor provocare rămâne creșterea producției și a calității mărfii.


Profesioniștii au pornit anul agricol 2016-2017 exact cu acest gând – de a investi cu ținte de producții înalte - atât cantitativ, cât și calitativ. Unii dintre cei care au inclus în structura de culturi cereale de toamnă sunt bucuroși de faptul că stratul de zăpadă din lunile ianuarie-februarie 2017 a ajutat cultura de grâu, care oricum a intrat în iarnă ceva mai slăbită față de alți ani, din cauza condițiilor deosebit de dificile din timpul semănatului.


Nu sunt puțini nici fermierii care așteaptă finalul lunii februarie cu mari emoții legate de cultura de rapiță, în Moldova fiind extrem de posibilă ”întoarcerea” culturii pe suprafețe însemnate. În mod clar, primăvara agricolă 2017 va fi una destul de solicitantă pentru fermieri. Pe lângă buna organizare a activității, în condițiile nedoritei creșteri a suprafețelor de semănat - dacă va fi întoarsă cultura de rapiță - se va impune și o mai mare vigilență în ceea ce privește menținerea sănătății plantelor.


Atât la grâu, cât și la rapiță, intrarea în iarnă a unor plante mai slab dezvoltate a accentuat vulnerabilitatea acestora în fața atacului de boli. Așadar, fermierii trebuie să privească spre primăvara 2017 cu ochii responsabilității – în primul rând, responsabilitate față de plantă și sol, față de propriul profit și față de consumatorii care alocă produselor alimentare 40% din veniturile lunare/gospodărie (INS - Breviar Statistic 2016).

Petronela Cotea Mihai

Petronela Cotea Mihai este unul dintre cei mai experimentați jurnaliști români pe teme agricole. Cu un master obținut la USAMV Iași, stagii de pregătire la BBC și o experiență de peste 22 de ani în presa agricolă, doamna Cotea a obținut numeroase premii la concursurile de specialitate. Începând din 2013 este membru fondator și vicepreședinte al Asociației Presei Agricole din România. Petronela Cotea Mihai este realizatorul Matinalului Agrar, din fiecare duminică la Radio România Iași, al rubricii ”Fermier European”, colaborator al televiziunii Telemoldova Plus, dar și colaborator al revistei agricole Ferma.

Mergi sus