BASF Agricultural Solutions România
Agricultură

Contact

Îmbunătățirea patrimoniului pastoral al României - o necesitate

20 nov. 2019

Editorial: Cu ce pericol se confruntă pășunile românești și care ar putea fi soluțiile salvatoare

Potrivit datelor oficiale, patrimoniul pastoral al României reprezintă 33% din fondul funciar al țării, însumând aproximativ 4,9 milioane hectare, cele mai mari suprafețe găsindu-se în zonele de deal și podiș (42%) și de munte (27%). În Europa, la capitolul resurse pastorale, România ocupă locul al cincilea, după Franţa, Marea Britanie, Spania şi Germania, aproape trei sferturi din suprafața de pajiști a țării noastre fiind ocupate cu pășuni, iar restul cu fânețe.

Este recunoscut rolul complex al pajiștilor, pornind de la asigurarea necesarului de furaje în zootehnie (pentru 60% - 80% din efectivele de bovine și de ovine), până la cel legat de aspectele sociale (reducerea poluării aerului și apelor), ecologice (combaterea eroziunii solului, îmbunătăţirea fertilităţii solurilor, conservarea speciilor vegetale și animale aflate pe cale de dispariție, etc), de îmbunătățire a mediului înconjurător (împiedicarea inundațiilor și a alunecărilor de teren), culturale și sportive (calitatea peisajelor, pârtii pentru sporturile de iarnă, etc).

Pășunile românești se confruntă cu degradarea accentuată

Pe fondul reducerii dramatice a efectivelor de animale (reducere cu 60% la bovine și cu 40% la ovine, în anul 2009, față de anul 1990), întreținerea și exploatarea fondului pastoral românesc au fost deficitare, dezorganizarea și haosul manifestându-se inclusiv în ceea ce privește alocarea suprafețelor de pășunat. Ca urmare, așa după cum arată specialiștii din domeniu, în momentul de față se constată o degradare accentuată a majorității suprafețelor cu pajiști, efectele degradării acestora dovedindu-se, spre exemplu, printr-o calitate floristică redusă și prin cantitatea scăzută de masă verde recoltabilă, situată sub 4-5 tone m.v./ha.

În aceste condiții, se impune aplicarea rapidă a măsurilor care ar putea conduce la refacerea și dezvoltarea pajiștilor din România, alături de contribuția majoră a utilizatorilor resurselor pastorale naționale, care trebuie să le folosească rațional, un rol esențial revenindu-i segmentului de cercetare științifică de profil.

Ce soluții mai pot salva pășunile noastre

Folosirea rațională a pajiștilor presupune aplicarea unui ansamblu de măsuri tehnico-organizatorice care să permită valorificarea maximă a plantelor, îmbunătățirea compoziției floristice și sporirea producției de iarbă. Sigur, totul în condițiile prevenirii declanșării fenomenelor de eroziune a solului și asigurând producții zootehnice ridicate, cantitativ și calitativ. Cât privește cercetarea științifică de profil, ne mândrim cu faptul că, inclusiv prin aport financiar personal, pentru a continua studiile științifice din laborator și din câmpurile experimentale, am reușit să menținem continuitatea în cadrul Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Cultura Pajiștilor.

Mai mult, în activitatea de creare de noi soiuri la speciile Bromus inermis (obsigă nearistată), Agropyron pectiniforme (pir crestat) și Onobrychis viciifolia (sparcetă), s-a acumulat un material biologic valoros, păstrând sub formă vegetativă și de sămânță inclusiv formele parentale ale soiurilor brevetate/omologate, ceea ce ne va permite ca într-o perioadă scurtă de timp să putem veni cu soiuri noi”, menționau reprezentanții Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Pajiști Vaslui, singura unitate de cercetare din țară care are în programul de ameliorare cele trei specii de graminee și leguminoase specifice.

Soiurile nou create până acum la cele trei specii (obsigă nearistată, pir crestat și sparcetă), se caracterizează prin capacitate ridicată de instalare, perenitate-longevitate, rezistență bună și foarte bună la boli, secetă și cădere, o bună adaptabilitate la condițiile ecopedoclimatice ale României, realizând producții ridicate și de calitate. Faptul că putem vorbi despre continuitate a cercetării autohtone de profil și despre noi și valoroase creații puse la îndemâna fermierilor și a autorităților interesate este cu atât mai important cu cât reușita refacerii pajiștilor degradate prin măsuri radicale este stâns legată de calitatea semințelor din amestecurile de graminee și leguminoase perene folosite. Recomandarea celor mai potrivite amestecuri este realizată de către specialiștii cercetători, pe baza unor cercetări îndelungate, folosind diverse amestecuri de ierburi pe terenuri erodate.

Pe lângă toate acestea, însă, deosebit de importante rămân măsurile organizatorice, de actualizare a evidenței funciare pastorale și de stabilire a potențialului productiv, precum și cele tehnice, de sporire a productivității pajiștilor permanente și, eventual, de înființare de pajiști temporare.

Desigur, aceste măsuri necesită o activitate laborioasă și susținută, un cadru legislativ adecvat, precum și fonduri considerabile. Dar, toate eforturile sunt necesare și justificate, în condițiile în care se conștientizează faptul că pajiștile constituie o componentă esențială a sistemelor de agricultură sustenabilă, răspunzând rigorilor cererii de alimente sănătoase și sigure.

Petronela Cotea Mihai este unul dintre cei mai experimentați jurnaliști români pe teme agricole. Cu un master obținut la USAMV Iași, stagii de pregătire la BBC și o experiență de peste 23 de ani în presa agricolă, doamna Cotea a obținut numeroase premii la concursurile de specialitate. Începând din 2013 este membru fondator și vicepreședinte al Asociației Presei Agricole din România. Petronela Cotea Mihai este realizatorul Matinalului Agrar, din fiecare duminică la Radio România Iași, al rubricii ”Fermier European”, colaborator al televiziunii Telemoldova Plus, dar și colaborator al revistei agricole Ferma.

Mergi sus