BASF Agricultural Solutions România
Agricultură

Contact

Înnoirea generațiilor de fermieri. Cum se poate face?

4 apr. 2019

EDITORIAL: Nu doar formele directe de ajutor sunt suficiente pentru încurajarea noilor generații de fermier, ci și condițiile de trai din mediul rural

Potrivit studiilor europene specifice, în agricultura statelor membre ale Uniunii Europene tinerii cu vârsta sub 40 de ani reprezentau doar 11 % din totalul celor 10,3 milioane persoane care lucrau ca manager, în anul 2016. Managerii cu vârsta de peste 65 de ani dețineau o pondere de peste 30%.

În țara noastră, îmbătrânirea demografică afectează semnificativ inclusiv sectorul agro-alimentar. De exemplu, conform datelor APIA, peste 50% dintre fermierii care au depus cele aproximativ 866 000 de cereri unice de plată în anul 2018, aveau vârsta de peste 60 de ani. În aceste condiții, se evidențiază nevoia de a spori și de a diversifica măsurile prin care noua generație de tineri să fie atrasă și menținută în agricultură și, în general, în domeniul agro-alimentar.

Prioritatea Comisiei Europene e reprezintă atragerea tinerilor în sectorul agricol

Luând în considerare propunerile Comisiei Europene pentru PAC 2021-2027, atragerea unui număr mai mare de tineri în agricultură pare a constitui o prioritate majoră, aceștia urmând a avea la dispoziție un set mai larg de instrumente. De exemplu, în cadrul Pilonului I se propune menținerea schemei pentru tinerii care înființează o primă fermă, aceștia putând beneficia de un supliment pentru plata de bază, statele membre trebuind să dedice acestui suport cel puțin 2% din pachetul lor financiar de plăți directe.

În cadrul Pilonului II, Comisia Europeană propune majorarea ajutorului pentru instalarea tinerilor fermieri până la 100 000 EUR pe fermă și, de asemenea, măsuri de facilitare a decontării în producția agricolă. Oficialii europeni au mai anunțat propunerea ca tinerii să beneficieze de sprijin pentru diferite forme de cooperare și pentru investiții, precum și de intervenții de transfer de cunoștințe/formare.

Și tinerii fermieri deja instalați ar trebui sprijiniți în continuare

În acest context, organizațiile profesionale ale fermierilor din România, apreciind noile propuneri de măsuri pentru înnoirea generațiilor de agricultori, aduc unele completări. ”În setul de măsuri din cadrul Pilonului I, Comisia pleacă de la premisa că statele membre vor avea flexibilitatea de a înființa intervenții specifice, sub formă de ajutor de venit și/sau primă de instalare în sumă forfetară, în conformitate cu o analiză specifică a nevoilor tinerilor fermieri dintr-o anumită zonă rurală.

Regulamentul ar trebui să dea statelor membre posibilitatea ca, în urma unor analize efectuate, să poată utiliza resursele pentru a răspunde cel mai bine necesităților specifice identificate. De exemplu, dacă atragerea de noi fermieri tineri nu mai este o prioritate, având în vedere numărul celor care au început o activitate agricolă și tendința firească de descreștere a ponderii populației agricole în totalul populației ocupate, ar trebui să se poată intensifica sprijinul către fermierii tineri deja instalați, chiar după finalizarea celor 5 ani de la prima instalare, pentru suprafețe între 10-100 ha, în funcție de specializarea fermei și care să ducă la formarea de exploatații viabile pe termen mediu și lung.

În ceea ce privește Pilonul II, apreciem ca utilă prevederea ca statele membre să introducă instrumente financiare (credite cu risc partajat), pentru a sprijini capitalul de lucru și investițiile pentru tinerii agricultori deja instalați. Subvenționarea dobânzilor la creditele agricole pentru această categorie de agricultori ar putea constitui, de asemenea, un instrument care să contribuie la viabilitatea activității tinerilor fermieri”, arătau reprezentanții Asociației Producătorilor de Porumb din România (APPR).

Rămâne de văzut care vor fi formele finale de susținere a tinerilor fermieri, dar merită a fi subliniat și faptul că de înnoirea la timp a generațiilor de agricultori depinde atât asigurarea securității noastre alimentare, cât și însăși continuitatea existenței mediului rural național și european. În tot acest demers, nu trebuie uitat faptul că, la nivelul actual al cerințelor socio-umane, alături de sprijinul direct (financiar sau juridic) acordat noii generații de agricultori, deosebit de importante sunt și condițiile de muncă și de trai din spațiul rural, respectiv rețelele de drumuri, rețelele de canalizare și de alimentare cu apă/gaz/energie, infrastructura de sănătate, precum și cea pentru creșterea și educarea copiilor tinerilor fermieri.

Petronela Cotea Mihai este unul dintre cei mai experimentați jurnaliști români pe teme agricole. Cu un master obținut la USAMV Iași, stagii de pregătire la BBC și o experiență de peste 22 de ani în presa agricolă, doamna Cotea a obținut numeroase premii la concursurile de specialitate. Începând din 2013 este membru fondator și vicepreședinte al Asociației Presei Agricole din România. Petronela Cotea Mihai este realizatorul Matinalului Agrar, din fiecare duminică la Radio România Iași, al rubricii ”Fermier European”, colaborator al televiziunii Telemoldova Plus, dar și colaborator al revistei agricole Ferma.

Mergi sus