Inovație și curaj - cerințele performanței în agricultură

Editorial: Prima șansă de reușită le aparține fermierilor cu viziune

Cererea globală de alimente este în creștere, resursele par a fi tot mai limitate, condițiile de desfășurare a activității agricole cunosc modificări profunde. În plus, destinațiile producțiilor agricole se diversifică, fiind necesar ca fermierii să producă tot mai mult, spre a acoperi şi solicitările de materie primă pentru asigurarea hranei populației. Sunt doar câțiva dintre factorii generali care pun presiune pe activitatea agricultorilor.

Rentabilizarea agriculturii, prin creșterea productivității şi prin reducerea costurilor, reprezintă marea miză a competiției în care sunt înscriși și fermierii români. Este o competiție din ce în ce mai acerbă, în ultimii ani căpătând un dinamism aproape extrem. În fapt, această evoluție a creat premisele reconturării setului de cerințe necesare atingerii performanței și competitivității care să asigure eficiența în agricultură. Educația, cunoașterea științifică și cercetarea sunt primii pași pe drumul spre reușita în producție, urmând ca dezvoltarea pe termen mediu și lung să fie măsurată printr-o finalitate dublă, respectiv bunăstarea economică și cea socială.

Permanentizarea dorinței de a performa în producție apare numai dacă fermierul crede în faptul că nu este suficientă experiența sa practică, acumulată până la un moment dat, și a devenit imperios necesară conectarea continuă la noutățile ştiinţifice și tehnice. Schimbările climatice, spre exemplu, conduc obligatoriu către preocuparea de a cunoaște şi de a aplica soluțiile tehnologice prin care apa să fie conservată în sol şi prin care să se reducă valoarea cheltuielilor de producţie.

Seceta din Moldova impune noi tehnologii de a face agricultură

Concret, în privinţa culturii de grâu, în judeţul Iaşi-areal în care seceta devine o problemă tot mai accentuată, sistemul clasic de pregătire a terenului prin efectuarea arăturii la adâncimea de 18-20 cm a fost înlocuit cu o tehnologie nouă, no tillage, care presupune semănatul direct în miriște. Societatea Agricolă „Moldova” Ţigănaşi, judeţul Iaşi, condusă de către inginerul Aurel Placinschi, este una dintre primele exploataţii românești care au adoptat această tehnologie, investind serios şi în dotarea tehnică specifică. Este vorba despre o semănătoare modernă, cu ajutorul căreia semințele au fost introduse uniform în sol și la adâncimea corespunzătoare, pentru un bun contact cu stratul de pământ, concomitent fiind administrate și îngrășămintele necesare.

La acea vreme, în România, doar în Insula Mare a Brăilei mai exista un utilaj asemănător celui achiziționat la Țigănași, judeţul Iaşi. A fost o noutate tehnologică pe care fermierul ieșean a testat-o cu mult curaj. Producerea grâului în sistem no tillage s-a realizat pe o suprafață însemnată din totalul de aproape 1.000 de ha ocupate cu această cultură. De asemenea, un act de curaj l-a reprezentat şi realizarea investiției masive în dotarea tehnică. Dar, s-a dovedit faptul că decizia de a utiliza noua tehnologie, deşi riscantă, a fost una corectă. În primul an de experiențe, producţia de grâu a fost egală cu recolta obținută în sistemul clasic, în următorul an agricol înregistrându-se un plus de 2-3% în nivelul de producție, recoltându-se aproximativ 7 tone/ha.

În perioada testărilor, odată cu eliminarea efectuării arăturii adânci, s-a constatat şi reducerea semnificativă a cheltuielilor. După ce primul pas a fost acela de a se informa asupra noutăților teoretice, a urmat pasul al doilea, respectiv cercetarea practică a noțiunilor studiate, iar acum s-a ajuns în etapa altor cercetări, post-producţie. Împreună cu Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad” Iași, au fost demarate studii cu privire la evoluția rezervelor de elemente nutritive din sol, în urma aplicării sistemului no tillage la cultura de grâu. ”Am eliminat total arătura și nu am făcut absolut nicio lucrare suplimentară. Pur și simplu am trecut la semănat, imediat după recoltarea culturilor precedente. Premergătoarele au fost soia și floarea soarelui. Se pare că numai Europa a rămas ceva mai conservatoare, în alte părți, precum Argentina, SUA, tehnologia aceasta fiind practicată pe areale extinse.”, observa Aurel Placinschi.

Protecția fitosanitară – obligatorie, pentru recolte mari şi de calitate

Avantajele noii tehnologii de producere a grâului sunt oferite atât prin reducerea cheltuielilor, odată cu eliminarea arăturii, cât și prin faptul că se permite conservarea apei din sol. În aceste condiții pedologice, plantele pot să pornească în vegetație cu mult mai bine, încă din toamnă. Foarte important este controlul bolilor și al dăunătorilor - chiar de la început, respectiv de la sămânță.

”Sămânța trebuie să fie sănătoasă, certificată și bine tratată. Din punctul meu de vedere, cu insecto-fungicidele merită să cheltuim câteva zeci de lei în plus pe hectar şi chiar ceva mai mult. De ce? Deoarece, vedeți și dumneavoastră, în ultimii ani, odată cu schimbările climatice, s-a modificat și spectrul de dăunători, aceștia ducând la deprecierea calității grâului. Ori, investiția în insecto-fungicide ne va scuti din start de enorme emoţii. De asemenea, fiindcă suntem în toamnă și încă este perioada de pregătire a înfiinţării noii culturi de grâu, atrag atenția asupra faptului că dacă în toamnă vom avea afide pe cultura de grâu, aceasta va intra slăbită în iarnă. Ori știm că în iernile mai grele, plantele slăbite se vor pierde până în primăvară sau vor fi mai ușor atacate de boli. Aceste aspecte se traduc prin producții mai mici și prin recolte cu o calitate redusă.”, explica inginerul Aurel Placinschi.

Un nou ciclu de producție este la start și, din păcate, începutul anului agricol 2016-2017 se desfășoară în condiții de secetă, în zona agricolă a Moldovei manifestându-se chiar seceta extremă pe zeci de mii de hectare de teren arabil. Desigur, irigaţiile sunt absolut necesare, aceste investiţii stând numai în mâna celor care înţeleg faptul că oricât de bun specialist ar fi un fermier şi orice tehnologie ar aplica, fără apă este imposibil să realizezi producţii rezonabile.

Deocamdată, la capitolul investiţii în sistemele de irigaţii sunt mari rămâneri în urmă şi devine tot mai stringent măcar ca prin anumite tehnologii să se urmărească păstrarea cât mai mult posibil a apei în sol și valorificarea eficientă a resurselor, astfel conservând fertilitatea solului. Fermierii care doresc să continue activitatea în mod performant și eficient trebuie să caute permanent soluțiile tehnice și tehnologice moderne şi adaptate. Să afle noutățile, să le experimenteze și, în funcție de rezultate și de necesități, să le adopte in extenso. Astfel, printr-un mod potrivit de a analiza şi de a acţiona, își vor acorda prima șansă de reușită. Să sperăm că acesteia i se va adăuga susținerea din partea celor care, prin deciziile pe care le iau, influenţează munca şi viaţa fermierilor români.

Petronela Cotea Mihai

Petronela Cotea Mihai este unul dintre cei mai experimentați jurnaliști români pe teme agricole. Cu un master obținut la USAMV Iași, stagii de pregătire la BBC și o experiență de peste 22 de ani în presa agricolă, doamna Cotea a obținut numeroase premii la concursurile de specialitate. Începând din 2013 este membru fondator și vicepreședinte al Asociației Presei Agricole din România. Petronela Cotea Mihai este realizatorul north_east Matinalului Agrar , din fiecare duminică la north_east Radio România Iași , al rubricii ”Fermier European”, colaborator al televiziunii Telemoldova Plus, dar și colaborator al revistei agricole Ferma.