BASF Agricultural Solutions România
Agricultură

Contact

Rămâne Europa fără fermieri? Aproape jumătate dintre ei s-ar putea retrage în următorii trei ani

20 mar. 2019

EDITORIAL: Susținerea tinerilor și dezvoltarea de noi tehnologii, posibile soluții ce pot stopa declinul

Aproape jumătate dintre fermierii europeni s-ar putea retrage în următorii 3-4 ani, potrivit unor sondaje efectuate la nivel european. Principala problemă o reprezintă lipsa de atractivitate a acestui domeniu pentru tineri, care vor, tot mai mult, un job flexibil, fără să se simtă legați de un anumit loc, fără reguli foarte stricte și fără a depune un efort fizic considerabil.

Într-un sondaj efectuat la nivelul Uniunii Europene (UE), fermierii au subliniat că îmbătrânirea și succesiunea este una din marile probleme ale afacerii lor de familie. În fața unei astfel de probleme, două posibile soluții le reprezintă stimularea tinerilor de a intra în agricultură și dezvoltarea de noi tehnologii, care să crească eficiența și să suplinească lipsa oamenilor.

Franța, un exemplu grăitor

Franța, cel mai important producător agricol al Europei, are de suferit din cauza practicilor comerciale agresive venite din partea SUA și Rusiei, dar și din cauza divizării existente la nivel european. În fața acestor provocări, autoritățile se gândesc să ofere mai multă protecție fermierilor.

Cel puțin asta a susținut recent președintele Emmanuel Macron, la o întâlnire cu fermierii. Acesta e de părere că ar trebui să existe mai puțină competiție la nivel european, iar statul ar trebui să susțină mai bine tinerii fermieri. Și asta în condițiile în care Franța este un adevărat trendsetter în domeniul agriculturii, ceea ce ar trebui să ne dea de gândit.

Nu mai vor tinerii să lucreze în agricultură?

La nivelul UE, există mai multe voci care avertizează asupra unei crize majore, care ar putea apărea în agricultură în următorii ani din cauza lipsei persoanelor interesate să se implice în acest sector. Fermierii mai în vârstă, care au afaceri de familie, avertizează că este posibilă apariția unui deficit major de oameni în 3-4 ani, pe măsură ce tot mai mulți tineri renunță să continue afacerea familiei.

Nu este o veste bună, în condițiile în care cele mai multe ferme din UE sunt afaceri de familie. Astfel, acestea dețin sau administrează mai mult de 65% din suprafața agricolă totală utilizată în prezent la nivelul UE. În acest context, fermele de familie sunt un element cheie al securității alimentare a Europei, iar problemele lor sunt tratate cu o seriozitate maximă la Bruxelles.

De ce nu mai vor tinerii să lucreze în ferme? Sondajele o arată clar: ei vor joburi sau se implică în proiecte care le permit atât un nivel de trai mai bun, cât și o flexibilitate mare a programului. Ori, lucrul într-o fermă implică numeroase restricții în ceea ce privește flexibilitatea programului, ori gradul de predictibilitate.

Scăderea se manifestă și în România

România pare să se alinieze trendului, chiar dacă, momentan, scăderile sunt mici. Raportându-ne la nivelul candidaților la Universitatea de Agronomie din București, concurența pe locuri a scăzut ușor în ultimii 15 ani. Dacă în 2014, datele USAMV arătau că pentru un loc la Facultatea de Agricultură se bat 3 candidați, în anul școlar 2017-2018, numărul a scăzut aproape la jumătate, fiind de 1,59 (Sursa: Raportul Anual al Rectorului USAMV). Cifrele sunt oarecum echilibrate de celelalte facultăți din cadrul USAMV, de exemplu Medicina Veterinară, unde concurența a crescut de la 1,94 la 2,43 (pentru secția cu predare în limba franceză).

Există însă și vești îmbucurătoare, cum ar fi creșterea cu peste 250% a studenților proveniți din mediul rural, în ultimii 5 ani, în cazul studiilor universitare de licență. În cazul studiilor de master, creșterea este și mai mare, de peste 400%. Din păcate, nu există și studii care să urmărească evoluția profesională sau migrația absolvenților USAMV.

Noile tehnologii, esențiale

În acest context, dezvoltarea de noi tehnologii devine esențială din mai multe puncte de vedere. Pe lângă creșterea eficienței, acestea pot atrage mai mulți tineri în agricultură tocmai pentru că permit o automatizare mai mare a activităților și, implicit, le pot permite acestora mai mult timp liber.

Deloc întâmplător, tot tinerii sunt cei care și dezvoltă aceste tehnologii, de cele mai multe ori. O fermă cu un nivel înalt al automatizării devine mai ușor de administrat, mai predictibilă în obținerea unui anumit nivel al performanței și oferă proprietarului mai mult timp liber.

Implicit, o tehnologie mai performantă va permite unui număr mic de oameni să controleze ferme mai mari sau mai multe. Astfel, reducerea numărului de fermieri în viitor nu ar trebui să fie o problemă majoră, cât timp rămâne o activitate profitabilă, care să fie atractivă pentru tineri din mai multe puncte de vedere.

Dinu Boboc este un jurnalist cu peste 15 ani de experiență. De-a lungul timpului, a semnat pentru publicații de renume, precum Business Standard, TVRinfo.ro, Evenimentul Zilei și revista Capital. În prezent, Dinu semnează articole pentru agenția News.ro. Ține permanent legătura cu fermieri, traderi și autorități pentru a avea mereu o imagine clară și obiectivă asupra sectorului agricol românesc.

Mergi sus