Editorial: Investiția e motorul dezvoltării agriculturii românești

Profesioniștii în agricultură au înțeles repede acest principiu și nu mai așteaptă primirea subvențiilor

Creșterea competitivității agriculturii românești reprezintă un proces dinamic și amplu, vizând atât crearea unei structuri complexe și mobile de producție / valorificare, cât și introducerea celor mai performante tehnologii și tehnici de muncă. Dar pentru atingerea acestor obiective, sunt necesare investiții constante în îmbunătățirea activității și în creșterea gradului de participare la circuitul economiei agricole a cât mai multora dintre operatorii din sector.

În principiu, statul are un rol determinant în realizarea investițiilor, datorită resurselor sale financiare și, mai ales, datorită influenței sale în modelarea economiei naționale. În orice stat modern și democratic, investițiile private au, de asemenea, o importanță deosebită. De-altfel, specialiștii afirmă faptul că, pentru orice ramură din economia unei țări, este fundamentală corelația dintre investițiile publice și cele private.

Chiar și rigorile Politicii Agricole Comune au suferit modificări, în funcție de necesități

De exemplu, modernizarea bazei materiale, a tehnologiilor și chiar anumite inovații pot fi realizate mai ales prin procese investiționale private. Dar calificarea forței de muncă, îmbunătățirea parametrilor și a mecanismelor care asigură securitatea și siguranța alimentară națională au nevoie de finanțare majoritar publică, într-un act strategic bine structurat și aplicat. În perioada de dinaintea aderării României la UE, legislația și instrumentele de finanțare publică a agriculturii nu s-au bucurat întotdeauna de continuitate și de stabilitate, nefiind mereu orientate și gestionate eficient.

După aderarea la UE, România a adoptat mecanismele europene de susținere financiară din fonduri publice, pliindu-se pe structura Politicii Agricole Comune (PAC). Periodic însă, chiar și rigorile și obiectivele PAC au fost modificate, în funcție de evoluțiile și de necesitățile internaționale. Aceste modificări au adus alte perioade de reașezări în ceea ce privește mecanismele naționale de finanțare publică a agriculturii.

Creșterea agriculturii românești nu se poate face fără investiții

Noua PAC 2014-2020 reprezintă cel mai recent exemplu în acest sens. Schimbările legate de acordarea subvențiilor în agricultură au determinat de multe ori întârzieri în efectuarea plăților și nemulțumiri în rândul fermierilor. Cu astfel de perioade și de presiuni, devine foarte clar faptul că nevoia de investiții private se accentuează, acest tip de investiții fiind adevărate motoare pentru echilibrarea economiei agricole naționale, cu influențe decisive în contribuția sectorului agricol la alcătuirea PIB.

Private sau publice, fără investiții nu se poate ajunge la creșterea agriculturii românești. Iar profesioniștii au înțeles repede acest principiu. De exemplu, fermele cu istoric economic performant nu au așteptat primirea întârziatelor subvenții, pentru a realiza investiții în input-urile necesare desfășurării optime a campaniei agricole de primăvară sau pentru a realiza noi achiziții de tehnică agricolă.

”Anul 2016 a fost cu totul deosebit din punctul de vedere al menținerii sănătății plantelor. În plantațiile viticole din zona Huși-Vaslui, a fost nevoie de 9 tratamente, spre deosebire de alți ani, când au fost suficiente 4-5 tratamente împotriva manei viței de vie, a făinării ori a acarienilor. Fiind posibil ca și anul 2017 să ne solicite mult, am investit din timp în achiziționarea de produse pentru protecția plantelor. De asemenea, am achiziționat tractoare noi, pentru efectuarea corectă și eficientă a lucrărilor de întreținere. Așteptăm ca, în perioada imediat următoare, să primim și gama de mașini pentru aceste tractoare, astfel încât să putem interveni prompt”, explica inginerul Victor Bordei - specialist cu o experiență de aproape 40 de ani în viti-vinificație, director al unității Huși-Vaslui, din cadrul SC Vincon Vrancea SA.

Rămâne să vedem că, prin pârghiile sale fiscale și financiare, statul va reorienta agenții economici, publici și privați, spre investiții în agricultură, pentru creșterea competitivității. Pe de altă parte, așteptăm noi semne ale faptului că sectorul privat își regândește rolul său de pol economic, contribuind semnificativ la creșterea economică durabilă prin reluarea ritmică a procesului investițional.

Petronela Cotea Mihai este unul dintre cei mai experimentați jurnaliști români pe teme agricole. Cu un master obținut la USAMV Iași, stagii de pregătire la BBC și o experiență de peste 22 de ani în presa agricolă, doamna Cotea a obținut numeroase premii la concursurile de specialitate. Începând din 2013 este membru fondator și vicepreședinte al Asociației Presei Agricole din România. Petronela Cotea Mihai este realizatorul north_east Matinalului Agrar , din fiecare duminică la north_east Radio România Iași , al rubricii ”Fermier European”, colaborator al televiziunii Telemoldova Plus, dar și colaborator al revistei agricole Ferma.