Noi cerințe tehnologice, în contextul schimbărilor climatice

Specialiștii români lucrează deja la ameliorarea soiurilor de grâu

În mod concret, în cadrul unui consorțiu coordonat de Institutul Național de Cercetare Dezvoltare Agricolă Fundulea, se desfășoară proiectul de cercetare aflat sub denumirea ”Îmbunătăţirea structurii soiurilor de grâu de toamnă în sudul și estul țării, prin crearea și introducerea de soiuri cu producţie mai mare şi mai stabilă în condiţiile schimbărilor climatice şi cu calitate corespunzătoare cerinţelor pieţei”.

În componența echipei de proiect mai sunt incluși specialiști de la Stațiunile de Cercetări Agricole Secuieni-Neamț, Valu lui Traian-Constanța și Teleorman, precum și din cadrul Universității din Craiova. ”În cele patru locaţii din sudul şi estul ţării (Fundulea, Caracal, Teleorman şi Valu lui Traian), se testează 25 de soiuri şi linii de grâu de toamnă, cu provenienţa de la Fundulea, Albota, Simnic şi Lovrin, iar în cea de-a cincea locaţie – SCDA Secuieni Neamț, au fost incluse 10 genotipuri de grâu (2 soiuri şi 8 linii) cu provenienţa de la SCDA Turda, în locul unora cu provenienţă din partea de S-E a ţării, pentru a se stabili ce genotipuri de grâu se pretează mai bine în această zonă. Cele 25 de soiuri şi linii de grâu s-au semanat într-o cultură comparativă, în trei repetiții, în condiții tehnologice diferite, în cele cinci locații cu condiții de climă şi sol diferite. S-a semănat şi în câmpul pentru testarea artificială la fuzarioza spicului, rugina galbenă şi în câmpul pentru testarea la arşiţă”, arătau cercetătorii.

Seceta impune noi măsuri pe care fermierii vor fi nevoiți să le ia

În toate cele 5 locaţii de testare s-a remarcat cantitatea insuficientă de precipitaţii atât în perioada de pregătire a terenului, cât şi în perioada de semănat, iar rezultatele parțiale și finale, cu recomandările corespunzătoare, vor reprezenta repere importante de avut în vedere de către fermierii care nu își permit să realizeze propriile studii experimentale și care așteaptă soluțiile propuse de către cercetători.

Din punctul de vedere al adaptării elementelor tehnologice la actualele condiții agro-pedoclimatice, prin Planul sectorial ADER 1.5.2‐2019‐2022 se află în plină desfășurare proiectul intitulat „Cercetări cu privire la elaborarea unor tehnologii la principalele culturi de câmp porumb, grâu, floarea-soarelui, soia, rapiță, leguminoase pentru boabe, prin optimizarea normelor de ecocondiționalitate’’. Valoarea proiectului este de 500.000 lei, echipa de cercetare fiind coordonată de INCDA Fundulea, având ca parteneri APPR, UNCSV, ICDPP și ICPA.

”Proiectul se desfășoară în patru faze, fiecare dintre acestea având propriile obiective și concluzii. În anul 2019, au fost urmărite analizarea situației privind aplicarea normelor de ecocondiționalitate și realizarea culturilor de acoperire, iar în anul 2020, stabilirea măsurilor inovative de fertilizare a culturilor. Obiectivul fazei a treia, din anul 2021, va fi cel de stabilire a măsurilor tehnologice specifice pentru controlul eficient al patogenilor, iar în ultima fază, respectiv pe parcursul anului 2022, se va realiza evaluarea aplicării erbicidării în benzi pentru reducerea dozelor de erbicide folosite. Dacă până nu de mult productivitatea era prioritară, alături de calitate în asigurarea rentabilităţii, iată că siguranţa alimentară se conturează ca o nouă prioritate la nivel mondial şi care se constituie ca factor major în evoluţia viitoare a agriculturii. În acest sens, conceptul de "ecocondiționalitate" în agricultură a evoluat ca o măsură economică în USA și apoi și în Uniunea Europeană. Termenul de ecocondiționalitate se referă la atașarea anumitor reglementări (de exemplu, cerințele de mediu), la plățile directe în cadrul politicii agricole. Cu atât mai importante sunt aceste studii, pentru fermierii care așteaptă concluziile și recomandările de specialitate”, precizează echipa de proiect.

Rezultatele acestor două studii științifice urmează a se regăsi în seturi actualizate de recomandări adresate fermierilor care vizează îmbunătăţirea performanțelor economice ale fermelor, prin gestionarea potrivită a resurselor și prin alegerea corectă a tehnologiilor agricole. Însă, pe fondul actualelor dificultăți financiare și restricții legislative, rămâne de văzut în ce proporție producătorii agricoli din România vor reuși să pună în practică respectivele recomandări științifice și dacă, în ciuda tuturor provocărilor climatice, vor reuși cu adevărat să își îmbunătățească performanțele în producție și eficiența economică.