Orientarea producției către piață – un vector al progresului în agricultură
20.01.2021
EDITORIAL Ce efecte determină polarizarea agriculturii noastre
În contextul analizelor și consultărilor profesionale din anul 2020 pe tema structurii Planului Național Strategic al României, pentru cadrul financiar multianual european aferent perioadei 2021-2027, s-a adus permanent în discuție ideea de susținere mai orientată a agriculturii românești, bazată pe rezultate și performanțe.
Validarea rezultatelor și a performanțelor din producția agro-alimentară românească este realizată prin competiția de pe piața de profil, indicatorii de rentabilitate reflectând cu exactitate gradul de reuşită sau eșec al politicilor privind măsurile și acțiunile specifice. Așadar, rezultatele economico-financiare înregistrate arată nu atât resursele agricole ale țării, cât mai ales modul de organizare și de susținere a sectorului.
Cât privește organizarea structurală a agriculturii din România, datele oficiale europene arată faptul că se menține o polarizare accentuată a activității agricole, deși s-au planificat şi s-au produs anumite modificări, față de perioada de pre-aderare la UE, în sensul concentrării numărului de ferme și a dimensiunii acestora. ”Numărul total de ferme a scăzut între 2005 și 2016 cu 31%, de la aproximativ 4,3 la 3,4 milioane de ferme. Deși România a reprezentat aproximativ o treime din fermele UE, acestea generează doar 3,3% din producția standard a UE. Dimensiunea medie a fermei a crescut de la 3,3 la 4 hectare în aceeași perioadă, care este cu mult sub media UE de 15 hectare. Peste 3 milioane de ferme au mai puțin de 5 hectare. La celălalt capăt al spectrului, 12 310 ferme au mai mult de 100 de hectare, cu o dimensiune medie de 485 de hectare. Aceste ferme mari ocupă aproape 50% din suprafața agricolă din România. Acest lucru face ca structura agricolă din România să fie extrem de polarizată”, arăta Comisia Europeană, la 18.12.2020.
Deși e o țară agricolă, România înregistrează constant deficit
Această polarizare a structurii agricole a țării noastre, cu un număr excesiv de exploatații individuale de dimensiuni reduse (dintre care multe sunt de subzistență), determină scăderea productivității muncii, precum și reducerea capacității naționale de creare și de integrare a tehnicii și tehnologiilor agricole performante, inclusiv a celor digitale.
În contextul amintit, potrivit datelor oficiale, România a înregistrat în mod constant un important deficit al balanței comerciale de profil, deși este o țară predominant agricolă, în UE ocupând al patrulea loc la producția de culturi arabile, alături de Franța fiind principalul producător de porumb și cel mai mare producător de semințe de floarea-soarelui, iar din punctul de vedere al suprafeței, situându-se printre primii trei producători de soia.
”Balanța comercială a României s-a transformat de la un excedent de 0,5 miliarde EUR în 2015 la un deficit de 1,1 milioane EUR în 2018. Între 2005 și 2016, numărul unităților de creștere a animalelor a scăzut cu 27% , de la 6,6 milioane la 4,8 milioane, iar cifra de afaceri a producției animale a scăzut și mai mult, în aceeași perioadă(38%). Aceste tendințe s-au remarcat în special în sectoarele de vaci și porci. În schimb, numărul de oi și de capre a crescut. Acest lucru explică scăderea mai puternică a cifrei de afaceri a producției animale. Consumul de carne este în creștere, în special de carne de porc, în timp ce producția de carne de porc din România este în scădere. Drept urmare, România importă mai mult carne de porc.În ceea ce privește exportul, România se bazează pe mărfuri (porumb, semințe oleaginoase) care sunt exportate la prețuri mondiale. România este un importator net de produse cu valoare adăugată mai mare (carne de porc, alimente procesate și băuturi), în principal din celelalte state membre ale UE. Exporturile agroalimentare reprezintă aproximativ 10% din exporturile românești”, preciza Comisia Europeană.
România poate juca un rol important în noua Politică Agricolă Comună
Pe fondul acestor neajunsuri, la care mai pot fi asociate multe altele, în perspectiva îndeplinirii obiectivelor naționale socio-economice și de mediu și a obiectivelor specifice viitoarei politici agricole comune (PAC), este de subliniat necesitatea susținerii unei îmbunătățiri semnificative a structurii agricole din România, precum și a orientării producției agricole către piață, inclusiv prin creșterea competitivității agricole naționale și printr-o concentrare mai accentuată pe cercetare, tehnologie și digitalizare.
Combinarea optimă a tuturor instrumentelor de sprijin european și național se impune, cu atât mai mult cu cât, pentru România, noua PAC deschide oportunități de piață deosebite. Un prim exemplu este cel referitor la faptul că, în oglinda intenției comunitare de a reduce dependența UE de soia importată, țara noastră poate juca un rol foarte important, datorită climatului favorabil producerii proteinelor vegetale. Alături de oportunitățile de piață, includerea plantelor proteice în rotația culturilor poate determina și o îmbunătățire semnificativă a calității solului, culturile agricole proteice fixând azotul și reducând consumul de îngrășăminte.
Un alt exemplu este legat de faptul că, în contextul creșterii constante pe piața europeană a cererii de produse obţinute din agricultura ecologică și al sporirii numărului de operatori eco din România, asociat unui consum relativ scăzut de produse organice în țara noastră (situatie generatoare a unui posibil excedent), dezvoltarea unei piețe interne de produse de acest tip poate reprezenta o oportunitate interesantă și poate juca un rol important în cadrul balanței generale, cel puțin în următorul deceniu.
Petronela Cotea Mihai este unul dintre cei mai experimentați jurnaliști români pe teme agricole. Cu un master obținut la USAMV Iași, stagii de pregătire la BBC și o experiență de peste 24 de ani în presa agricolă, doamna Cotea a obținut numeroase premii la concursurile de specialitate. Începând din 2013 este membru fondator și vicepreședinte al Asociației Presei Agricole din România. Petronela Cotea Mihai este realizatorul north_east Matinalului Agrar , din fiecare duminică la north_east Radio România Iași , al rubricii ”Fermier European”, colaborator al televiziunii Telemoldova Plus, dar și colaborator al revistei agricole Ferma.
