Reașezarea relației produs alimentar – piață, în pandemie
21.04.2020
Editorial: Măsurile de reducere a impactului asupra sectorului agricol trebuie luate în coordonare cu producătorii
Pe lângă faptul că amenință viața oamenilor, pandemia de COVID-19 afectează, între altele, mijloacele de viață și nutriția, comerțul alimentar, lanțurile de producere și de aprovizionare cu alimente și piețele, inclusiv din România. Aceste schimbări dramatice îi așază pe micii producători în imposibilitatea de identifica singuri soluții de evitare a falimentului, pe termen scurt și mediu.
În contextul actualului șoc economico-social, măsurile care pot reduce impactul dezastruos în domeniul alimentar trebuie să urmărească gestionarea cauzelor care determină perturbările cererii și ale ofertei actuale, precum și coordonarea pieței cu partenerii comerciali și de producție.
Evitarea anumitor măsuri de restricționare a comerțului și promovarea consumului de alimente obținute pe plan local pot fi la fel de importante precum formele directe de sprijinire a consumatorilor și a producătorilor. Aceste aspecte reies atât din reacțiile producătorilor și ale comercianților de produse agro-alimentare, care simt nevoia de a dezvolta sisteme noi de apropiere față de consumatori, cât și din acțiunile beneficiarilor, care s-au reorientat către autoconsum, în condițiile actualelor restricții căutând produsele locale prin sistemele electronice.
”În această perioadă, realizăm un studiu sub formă de chestionar în zona de Nord-Est a României cu privire la interesul de a achiziționa, de exemplu, legume proaspete de la producători locali. Datele obținute vor fi utilizate pentru un proiect de cercetare, care să contribuie la dezvoltarea rețelelor de distribuție a produselor agroalimentare locale, în sprijinul atât al producătorilor, cât și al consumatorilor”, arăta Sebastian Brumă, cercetător științific la Academia Română, Filiala Iași, fondator al Grupului Regiunea de Dezvoltare Nord-Est.
Măsurile de urgență menține pe termen lung vor duce la o reașezare a relației între piața locală și produsele agro-alimentare
Între întrebările din chestionar se numără și cele referitoare la oportunitatea de a se institui anumite abonamente lunare pentru livrarea produselor la domiciliu, la formele preferate de comandă și de plată, oportunitatea continuării post-pandemie a unei asemenea forme de comerț alimentar, ceea ce denotă probabilitatea ca, în fapt, soluțiile de urgență adoptate în această perioadă să fie menținute pe termen lung și să însemne o reașezare a relației produs alimentar – piață locală.
În altă ordine de idei, în contextul actualei crize mondiale de sănătate publică, specialiștii FAO-ONU atrag atenția asupra faptului că pentru mulți copii din mediul rural, închiderea școlilor a oprit accesul acestora la o nutriție sănătoasă. Pentru producători, această situație se traduce prin pierderea veniturilor. Recomandările specialiștilor FAO-ONU fac referire la faptul că autoritățile statelor ar trebui să ia în considerare crearea unei alternative la mesele școlare.
O posibilă variantă ar fi livrarea la domiciliu a mesei elevilor, ceea ce ar conduce la menținerea activității producătorilor și la asigurarea continuității în alimentația sănătoasă a copiilor. “În timpul unei situații de urgență, guvernele pot achiziționa produse agricole de la fermierii mici, pentru a crea rezerve strategice de urgență, în special pentru mărfurile neperisabile și pentru a stimula aprovizionarea cu alimente. Țările mai sărace pot căuta finanțare internațională pentru a sprijini agricultorii mici. Există mecanisme de finanțare, cum ar fi Programul global pentru agricultură și securitate alimentară, care a fost creat în acest scop, în urma crizei alimentare din 2007-2008”, arăta Maximo Torero Cullen, economist șef, Departamentul de Dezvoltare Economică și Socială, Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO).
Noile politici pentru facilitarea accesului urban la alimente proaspete pot proteja micii producători agricoli
Există și unele experiențe internaționale care pot fi analizate și, eventual, preluate, pentru protejarea fermierilor mici și a productivității în agricultură. În context, pot fi evocate politicile de tip „Coș de legume”, adoptate de China, pentru diminuarea impactului virusului asupra producătorilor mici și pentru a menține deficitul alimentar la minimum.
“Proiectul a dezvoltat accesul urban la produse proaspete, prin extinderea fermelor de legume din suburbii și prin crearea rezervelor naționale. În cadrul acestei scheme, fermierii și comercianții din nouă provincii au lucrat împreună pentru furnizarea de cereale, ulei, carne, legume, lapte, ouă și produse acvatice către provincia Hubei, epicentrul epidemiei. Unele administrații locale au realizat achiziții unificate, sacrificarea centralizată a animalelor și stocarea în lanțul cooperativelor și au subvenționat integral costurile de depozitare. Platformele de comerț electronic au avut un rol foarte important în facilitarea comercializării produselor.
De exemplu, o companie chineză de e-commerce a înființat un fond special, pentru a ajuta fermierii să găsească piețe pentru produsele agricole și a construit un „Canal verde”, dedicat produselor agricole proaspete. Guvernul central din Beijing a distribuit 20 de milioane USD în subvenții pentru mașini și achiziții de instrumente pentru a reînvia agricultura. De asemenea, acordă împrumuturi și chirii cu dobândă scăzută, reduceri la firme pentru a dezvolta tehnologii agricole de înaltă performanță, precum agricultura pe bază de drone și vehicule fără echipaj, spre a reduce contactul cu omul și, în paralel, păstrând un ritm convenabil al lanțurilor de aprovizionare”, nota specialistul FAO-ONU.
Fără sprijin din partea autorităților și consumatorilor, micii agricultori nu au multe șanse de supraviețuire
Desigur, este de dorit ca etapa post-COVID 19 să se instaleze cât mai curând și, odată cu aceasta, se va vedea inclusiv dacă vom asista la o transformare în planul comerțului alimentar. Până atunci, însă, nu trebuie uitat faptul că, pentru a evita un posibil deficit de produse alimentare, rămâne constantă obligația ca fiecare țară să își păstreze propriile lanțuri de aprovizionare cu alimente.
Agricultorilor mici trebuie să li se ofere sprijin pentru a-și îmbunătăți productivitatea și prezența pe piața produselor alimentare, inclusiv prin canalele de comerț electronic. Cu atât mai mult acum, când restricțiile privind circulația limitează accesul fermierilor la piețe pentru a cumpăra inputuri și pentru a vinde produse. Mărfurile proaspete se acumulează la ferme, ceea ce conduce la pierderi cantitative și calitative de alimente și, în lanț, la disfuncționalități privind aprovizionarea, asociate cu creșterea prețurilor produselor alimentare.
Petronela Cotea Mihai este unul dintre cei mai experimentați jurnaliști români pe teme agricole. Cu un master obținut la USAMV Iași, stagii de pregătire la BBC și o experiență de peste 24 de ani în presa agricolă, doamna Cotea a obținut numeroase premii la concursurile de specialitate. Începând din 2013 este membru fondator și vicepreședinte al Asociației Presei Agricole din România. Petronela Cotea Mihai este realizatorul north_east Matinalului Agrar , din fiecare duminică la north_east Radio România Iași , al rubricii ”Fermier European”, colaborator al televiziunii Telemoldova Plus, dar și colaborator al revistei agricole Ferma.
