Bacterii

Ce sunt bacteriile și ce rol au în apariția bolilor plantelor?

Din punct de vedere biologic, bacteriile sunt microorganisme unicelulare procariote. Majoritatea speciilor fitopatogene au formă bacilară, iar multe sunt mobile cu ajutorul flagelilor. Dimensiunile sunt microscopice, de ordinul micronilor. Bacteriile fitopatogene se pot dezvolta între 5 și 35–40°C, cu un optim de 25–30°C. La culturile de rod, bacteriozele pot afecta tomate, castraveți, pomi fructiferi și viță de vie, fiind asociate cu genuri precum Pseudomonas, Xanthomonas, Erwinia, Clavibacter și Agrobacterium.

Patogeneza cuprinde trei faze succesive: infecția, incubația și manifestarea patografică a bolii. Pătrunderea în plantă are loc prin:

• răni produse de grindină sau lucrări agrotehnice;
• stomate - pori microscopici ai frunzelor, implicați în schimburile de gaze;
• lenticele - pori ai țesuturilor lemnoase care permit schimbul de gaze;
• hidatode - structuri prin care planta elimină apă sub formă de picături)
• nectarii - glande secretoare de nectar.

Perioada de incubație variază între 3 și 30 de zile. După instalare, celulele bacteriene se multiplică și se răspândesc în țesuturi. În traheobacterioze (boli bacteriene în care agentul patogen se dezvoltă și se răspândește prin vasele conducătoare ale plantei), deplasarea prin vase poate ajunge la 5 cm pe oră.

De ce este important să nu confundăm bolile bacteriene cu alte probleme ale culturii?

Diferențierea corectă este importantă deoarece bacteriile, ciupercile și virusurile sunt agenți patogeni diferiți, iar identificarea greșită a cauzei bolii poate conduce la alegerea unei intervenții nepotrivite pentru problema prezentă în cultură.

Bacteriile sunt microorganisme unicelulare procariote, iar bolile pe care le provoacă la plante se numesc bacterioze. Ciupercile aparțin unei alte categorii de agenți patogeni, iar produsele destinate combaterii bolilor fungice sunt fungicidele . Virusurile sunt agenți patogeni diferiți de bacterii și ciuperci, pot supraviețui și se pot multiplica numai în celule vii ale plantei, iar bolile pe care le provoacă se numesc viroze.

Cum afectează bacteriile culturile de rod?

După pătrunderea în plantă, bacteriile se multiplică intercelular sau în vasele conducătoare. Ele acționează asupra țesuturilor prin fermenți și toxine, producând modificări structurale și funcționale. La umiditate ridicată, pe organele atacate pot apărea picături de exudat bacterian. Managementul culturii, împreună cu utilizarea produselor BASF selectate pentru rolurile lor specifice în tehnologia culturii, trebuie construit pornind de la identificarea corectă a bolii.

Transmiterea între plante se poate produce prin vânt, apă de ploaie, irigare și activități umane (de exemplu, prin mâini, unelte sau în timpul lucrărilor agrotehnice). De la un sezon la altul, bacteriile pot persista prin semințe, organe de înmulțire vegetativă, sol și resturi vegetale infectate. Exemple de infecții cu bacterii pentru culturi includ:

• bacterioza unghiulară a castraveților, produsă de Pseudomonas syringae pv. lachrymans;
• cancerul sau ofilirea bacteriană a tomatelor, produsă de Clavibacter michiganense pv. michiganense;
• focul bacterian al rozaceelor, produs de Erwinia amylovora;
• cancerul bacterian al viței de vie, asociat cu Agrobacterium radiobacter pv. tumefaciens.

Gestionarea bacteriilor ca parte a tehnologiei BASF pentru culturi

Gestionarea riscului bacterian trebuie integrată în tehnologiile pentru culturi, pornind de la identificarea agentului patogen și protejarea culturii pe parcursul vegetației. Pentru livezi, regulatorii de creștere BASF pot contribui la optimizarea producției și la prevenirea atacului de foc bacterian produs de Erwinia amylovora.

Prevenirea bacteriozelor pornește de la limitarea căilor de pătrundere și transmitere. Rănile, apa de irigare, materialul de înmulțire și resturile vegetale infectate pot susține răspândirea bacteriilor. Monitorizarea simptomelor trebuie raportată la organele afectate și la evoluția lor.

Întrebări frecvente despre bacterii

Cum recunoști o posibilă boală bacteriană?

O posibilă bacterioză poate fi indicată de pătări, hidroze, necroze, arsuri, putregaiuri, tumori sau ofilire. La umiditate ridicată poate apărea exudat bacterian.

Cum se răspândesc bacteriile într-o cultură?

Bacteriile se pot transmite prin vânt, apă de ploaie, irigare, activități umane, semințe, organe de înmulțire vegetativă, sol și resturi vegetale infectate.

Cum pot fi prevenite bolile bacteriene?

Prevenirea bolilor bacteriene urmărește limitarea principalelor căi de infectare și transmitere. Se recomandă folosirea unui material de înmulțire sănătos, precum butași, altoi sau portaltoi proveniți din plante neinfectate. Răspândirea prin apă poate fi redusă prin evitarea udării directe a frunzelor și prin limitarea stropirii plantelor cu apă care poate transporta bacterii de la țesuturile infectate. Resturile vegetale bolnave trebuie îndepărtate din cultură, deoarece bacteriile pot persista în ele și pot reprezenta o sursă de infecție pentru plantele următoare.

Bacteriozele pot evolua rapid când temperatura, umiditatea și căile de pătrundere favorizează infecția. Identificarea corectă și măsurile preventive susțin gestionarea riscului în culturile de rod. Pentru o strategie adaptată culturii și etapelor de vegetație, consultă recomandările dedicate BASF și descoperă tehnologiile pentru culturi . Cunoașterea modului în care se transmit bacteriile ajută la organizarea intervențiilor și la reducerea surselor de infecție.