Gărgărița mare a tulpinilor de rapiță [Ceutorhynchus napi]

Biologie

Gărgăriţa tulpinilor de rapiţă dezvoltă o generaţie pe an. Adultul petrece perioda de repaus de toamnă şi iarnă în stadiu de pupă pe suprafeţele de rapiţă din anul precedent. Larvele eclozează primăvara la o tempetatură a solului de până la 7°C şi se hrănesc cu ţesuturile plantei provocând galerii ȋn tulpinile acestora. Zborul adulţilor pe câmpurile noi de rapiţă începe la temperaturi ale aerului de la 10 până la 12°C. Zborul principal are loc la 12°C şi o durată de 3 ore a insolaţiei. După o hrănire de maturare scurtă începe depunerea ouălor. Se depun până la 100 de ouă individual în locuri diferite, de preferinţă la vârfurile lăstarilor. Larvele pătrund în măduva tulpinii. De la începutul lui iunie părăsesc tulpina pentru a se împupa. Perioada de împupare durează cca. 3 săptămâni. Planta nu mai este populată, ci gărgăriţele iernează în coconul protector. Similitudine cu Ceutorhynchus pallidactylus. În general ambele specii apar împreună în proporţii diferite în lan.

Apariţie

Rapiţă.

Aspect

Adultul are o talie de 3 - 4 mm, prezintă un colorit albastru până la albastru-negru. Pilozitatea pe corp şi picioare îl face să apară uşor cenuşiu. Capul său se continuă într-o trompă subţire, curbată longitudinal în jos. Pe plantele de rapiţă este dificil de descoperit, pentru că la cea mai mică mişcare se lasă să cadă şi devine imobil. Larvele sunt apode, gălbui-albicioase cu capsulă cefalică brun închisă ulterior gălbui-brună. Corpul este încovoiat spre interior şi atinge o lungime de până la 7 mm.

Tablou simptomatologic

Infestarea tulpinii de rapiţă. Orificii şi canale cu aspect de roadere a măduvei tulpinii, de 1 mm, se recunosc la locurile de depunere a ouălor, care odată cu creşterea plantei în continuare devin fisuri cicatrizate alungite. Prin administrarea de substanţe cu acţiune fitotoxică apar perturbări de creştere a plantelor cu proliferări asemănătoare galelor. Deasupra zonelor de depunere a ouălor apar curburi în formă de S şi pleznirea tulpinilor după îngheţuri sau precipitaţii bogate. Lăstarul principal se poate atrofia, ulterior apar mulţi lăstari laterali slabi cu înflorire întârziată. Sub axilele foliare în cursul desfăşurării în continuarea a vegetaţiei apar orificiile de ieşire ale larvelor. Atacul cu frecvenţă şi intensitate mare favorizează infestarea plantelor cu Phoma lingam.

Combatere

• Controlul în timp util al zborului adulţilor prin capcane feromonale sau vase de control de culoare galbenă.
  
• Aplicarea tratamentelor cu insecticide în timp util ȋn perioada depunerii pontelor, repetarea după 14 zile în cazul persistenţei zborului.
  
• Ouăle şi larvele nu mai pot fi combătute.