Pălămida [Cirsium arvense]

Biologie

Buruiană dicotiledonată perenă, rezistentă cu rădăcină pivotantă adâncă şi drajoni profunzi. Germinează izolat îndeosebi primăvara şi din sămânţă. Răspândirea predominant prin fragmente de drajoni radiculari.

Descriere

Plantă perenă care formează colonii extinse pornind de la sistemul radicular pivotant, care se ramifică pe orizontală formând tulpini erecte în fiecare primăvară. Tulpinile pot atinge până la 1,5 m înălțime, sunt glabre și striate. Frunzele sunt foarte ghimpate, până la 15-20 cm lungime și 6-7 cm lățime, sesile (mai mici în partea superioară a tulpinii florale). Planta înflorește vara, inflorescența are 10-20 cm diametru cu flori intens violacee, cu flori dioice. Semințele au 4-5 mm lungime, cu papus penat, care ajută la diseminarea lor cu ajutorul vântului.

Apariţie

Cereale, legumicole, leguminoase, porumb, cartofi, rapiţă, floarea-soarelui

Determinare

Cotiledoanele lat ovale, dure, de culoare verde închis, cu margine întreagă, abia pedicelate, cu nervuri clare. Frunzele nedivizate pănă la sinuos penat-fidate cu incizii triunghiulare şi adesea ondulat încreţite. Marginea frunzei este spinoasă, partea superioară este glabră sau întrucâtva păroasă ca pânza de păianjen. Capitulele numeroase, roşii purpuriu, cu flori radiare tubulare şi adesea cu flori discoidale mai mici. Plantele sunt de regulă dioice, adică florile masculine şi feminine se află pe plante diferite. Fiecare plantă produce între 1.000 şi 5.000 de seminţe, care sunt apte de germinare numai într-o proporţie mică. Acestea sunt verzi oliv, glabre, cu coroană de păr mătăsoasă moale şi penată. Conform cercetărilor seminţele ȋşi păstrează în sol facultatea germinativă până la 20 de ani.