Tânţăruşul silicvelor [Dasineura brassicae]

Biologie

Acest dăunător este întâlnit în toate regiunile și are ca gazdă mai multe plante din familia cruciferelor. Tânţăruşul silicvelor hibernează ca pupă în sol în culturile anterioare de rapiţă. La temperaturi de 12 - 15°C eclozează. Zborul insectelor are loc în timpul înfloririi rapiţei. Femela care trăieşte 3 - 4 zile depune până la 60 de ouă în 3 serii. Ca loc de depunere a ouălor sunt preferate silicvele lezate, de aceea apariţia insectei este legată de apariţia gândacului Ceutorynchus assimilis, acesta din urmă produce pagube importante, apariția țânțărușului coincide cu apariția gândacului Ceutorynchus assimillis. Larvele sug peretele interior al silicvelor şi consumă boabele. Larvele parcurg 3 stadii distincte înainte să se transformă în sol în pupă. Pot apărea până la trei generaţii pe an. O parte dintre larve se transformă în pupă şi iernează în sol sub această formă.

Apariţie

Rapiţă.

Aspect

Insecta de 1,2 - 1,5 mm are picioare lungi, antene lungi şi aripi sclipitoare. Toracele este brun-negru cu pilozitate albicioasă, abdomenul dungat roşcat şi brun. Larvele de 2 mm sunt iniţial vitroase, ulterior albe până la gălbui-albe fără capsulă cefalică şi fără picioare.

Tablou simptomatologic

Silicvele ȋn care se dezvoltă larvele insectei se umflă şi se deformează. Se colorează devreme ȋn galben şi pleznesc prematur. Boabele şi larvele cad pe sol.

Combatere

• Efectuarea tratamentelor cu insecticide şi în funcţie de infestarea cu Ceutorynchus assimilis .
  
• Se poate combina bine cu tratamentul plantelor împotriva sclerotiniei (atenţie la riscul pentru albine).