Agricultură, cu... (bună)știință!

Editorial: Agricultura necesită resurse, tehnologie, dar și oameni capabili și informați

Se spune că un om sărac nu este cel fără bani, ci acela care nu are niciun vis. Fiind vorba despre fermieri, mărturisesc faptul că încă nu am întâlnit vreun agricultor care să nu aibă visul de a obține recolte bogate și venituri mulțumitoare. Numai că nu întotdeauna și nu toți au putut găsi calea potrivită spre performanță și spre eficiență.

Motivele par a fi numeroase și diverse, pornind de la structura umană, cu potențialul său și cu afinitățile sale, de la resursele materiale diferite, moștenite sau dobândite, și până la sistemul socio-economic și politic, național și global, în care se manifestă respectivul fermier. Analizând lucrurile în oglinda realității românești, aș adăuga încă o idee, pe care o consider esențială și extrem de actuală, respectiv aceea că principala condiție a reușitei este educația. Iar la acest capitol trebuie să fim deosebit de atenți.

România are potențial, dar nu e valorificat

România, cu suprafața sa agricolă de aproximativ 13,3 milioane de hectare (55,9% din teritoriu) și cu 2,5 milioane de oameni activând în agricultură, silvicultură și pescuit (29,25% din totalul populației ocupate), în 2012 ajunsese la o productivitate a muncii de 6,8 lei/oră (sursa: MADR). Aceste date, coroborate cu faptul că în România PIB-ul/locuitor este sub 50% față de media din UE și sensibil mai mic în zonele rurale, conduc la concluzia că, așa după cum adesea s-a declarat și oficial, țara noastră are un potențial deosebit, dar care nu este valorificat suficient.

Redresarea rapidă și recuperarea decalajelor față de țările occidentale, precum și dezvoltarea durabilă a agriculturii și a mediului rural românesc pot fi realizate doar cu oameni pregătiți, capabili să acceseze mijloacele și tehnologiile moderne, aflate astăzi inclusiv la dispoziția românilor. Un agricultor bine pregătit va reuși să desfășoare o activitate performantă și, mai mult, va avea șanse mai mari de a depăși dificultățile pe care le întâmpină.

În ultimii ani se observă rezultatele implicării profesioniștilor în agricultură

Acolo unde au fost realizate, investițiile în educație / inovare / ocuparea forței de muncă își arată rezultatele. Un exemplu este cel al exploatațiilor comerciale medii și mari. Datorită implicării profesioniștilor, în cadrul acestor unități se observă faptul că nivelul științific la care se practică agricultura a devenit tot mai înalt. Din fericire, deși raportul dintre suprafața arabilă a României și numărul de locuitori releva faptul că, în anul 2010, fiecărui locuitor îi reveneau 0,41 ha teren, cu 50% mai mult față de media UE 27, numărul exploatațiilor de sub 1 ha a scăzut cu 3,8%, în perioada 2010-2013. Concomitent, a crescut suprafața agricolă medie pe exploatație, de la 3,45 ha în 2010, la 3,6 ha în 2013 (sursa, MADR). Fără îndoială, această evoluție s-a bazat pe comasarea terenurilor și pe creșterea atractivității sectorului agricol, reușitele celor care au ales profesia de fermier reprezentând modele urmate și de către alții.

În exploatațiile medii și mari se pun însă alte tipuri de probleme, între cele mai importante fiind aceea a identificării potențialilor angajați bine pregătiți, în special pe zona mecanizării. ”Căutăm să angajăm 2-3 mecanizatori, dar nu prea avem succes. Noțiunii de tractorist, din păcate, astăzi nu i se dă conținut corect și adaptat acestor timpuri. Nici măcar de către tinerii care finalizează anumite studii în domeniu. Astăzi, un tractorist este de fapt un operator pe tehnică agricolă, care lucrează cu un utilaj de câteva miliarde de lei vechi și care ar trebui să cunoască inclusiv o limbă de circulație internațională, spre a putea exploata respectivul utilaj. Liceele și universitățile trebuie să pună mai mare accent pe acest tip de pregătire. Noi suntem gata să îi susținem și să îi învățăm practic, pe banii noștri, deoarece avem nevoie de profesioniști”, mărturisea ing Dan Hurduc, producător de sămânță pe o suprafață de peste 1.500 ha, în zona Costești, județul Vaslui.

Fermierii români trebuie să țină pasul cu noutățile pentru a rămâne pe piață

Cât privește tehnologiile de cultivare a plantelor, inclusiv în cadrul întâlnirilor profesionale desfășurate la loturile demonstrative organizate în diverse ferme, este subliniată nevoia de instruire și de informare continuă, ca fundament al reușitei. ”Anul de producție 2015-2016 a fost destul de solicitant pentru unele culturi horticole, dar foarte bun pentru cereale. La rapiță, cine a aplicat corect fiecare normă impusă de știința domeniului, a obținut producții foarte bune, chiar și de 5 800 kg/ha, cu 9% umiditate, înregistrată pe 1 iulie. Dar, repet, numai cine a respectat tehnologia. Să nu uităm, de exemplu, că 50-60% din reușita în producție depinde de modul cum ajutăm cultura în lupta sa cu buruienile, toamna, atunci când plăntuțele de rapiță sunt mai sensibile. Există soluții științifice la care și fermierii români au acces, iar rezultatele se văd în recoltele bune obținute de către cei care au apelat la respectivele soluții tehnologice”, subliniau participanții la un eveniment dedicat rapiței, desfășurat în județul Iași.

În lume, noutățile științifice apar cu o viteză uimitoare, iar mulți dintre competitorii fermierilor români accesează imediat tot ceea ce poate contribui la creșterea performanțelor în producție. Agricultorii autohtoni care doresc să rămână pe piață, obligatoriu trebuie să țină și ei pasul cu aceste noutăți. În ultima perioadă, tot mai numeroși par a fi fermierii care conștientizează această cerință pentru performanță, demonstrând preocupare continuă pentru informare, disponibilitate de a asimila cunoștințe științifice și tehnice, îndrăzneala de a experimenta practic soluțiile tehnice moderne. Premisă importantă a tuturor acestor demersuri rămâne educația oferită de familie, de școală și de societate. Pe acest temei se așează reperele după care se face judecata și se alege viziunea activității, precum și însuși visul de a fi fermier în România. Un vis care poate aduce bogăție, dacă este urmat cu credință și cu (bună)știință.

Petronela Cotea Mihai

Petronela Cotea Mihai este unul dintre cei mai experimentați jurnaliști români pe teme agricole. Cu un master obținut la USAMV Iași, stagii de pregătire la BBC și o experiență de peste 22 de ani în presa agricolă, doamna Cotea a obținut numeroase premii la concursurile de specialitate. Începând din 2013 este membru fondator și vicepreședinte al Asociației Presei Agricole din România. Petronela Cotea Mihai este realizatorul north_east Matinalului Agrar , din fiecare duminică la north_east Radio România Iași , al rubricii ”Fermier European”, colaborator al televiziunii Telemoldova Plus, dar și colaborator al revistei agricole Ferma.