Bolile rapiței: cauze, simptome, tratamente și prevenție

Principalele boli ale rapiței: factori favorizanți, simptome

Deși cultura de rapiță se adaptează cu ușurință la condițiile climatice din România, aceasta poate avea numeroase boli care afectează plantele atât calitativ, cât și cantitativ. Cu alte cuvinte, combaterea bolilor joacă un rol esențial pentru a avea o producție de calitate.

Iată care sunt principalele boli care pot afecta cultura de rapiță:

Alternarioza cruciferelor

Alternarioza cruciferelor în cultura de rapiță este provocată în principal de ciuperca Alternaria brassicae, fiind una dintre cele mai periculoase boli care pot afecta plantele de rapiță.

Factori favorizanți

Apariția alternariozei cruciferelor este favorizată de următorii factori:

• Prezența îndelungată a apei pe frunze;
• Umiditate ridicată, de peste 80%;
• Temperaturi cuprinse între 18 și 30 de grade Celsius.

Simptome

Alternarioza cruciferelor poate afecta cultura de rapiță pe toată perioada de vegetație. Ciuperca poate afecta toate organele plantei, iar atacuri tipice pot fi observate pe silicve. Semnele atacului pot fi observate la început prin apariția pe frunze a unor pete circulare de culoare cafenie-brună. Aceste pete pot să apară atât pe partea superioară a frunzelor, cât și pe cea inferioară. În interiorul petelor se pot observa inele circulare, în timp ce marginile au o culoare galbenă. Pe silicve apar pete punctiforme de culoare neagră, înconjurate de zone cenușii. Silicvele atacate se deformează și se deschid prematur, producând mari pierderi de recoltă.

Putregaiul alb

Putregaiul alb este o boală provocată de ciuperca Sclerotinia sclerotiorum. Aceasta iernează în sol sub formă de scleroți, iar primăvara din scleroți apar apotecile la suprafața solului, din care sunt eliberați spori, producand primele infecții.

Factori favorizanți

Putregaiul alb este favorizat de următorii factori:

• Umiditate ridicată, de peste 85%;
• Perioada de umezeală a frunzelor de 16-24 ore;
• Temperaturi relativ ridicate, deși infecția se poate produce între 0 și 25 grade C.

Primăverile calde și umede, densitatea mare a plantelor și amplasarea culturii de rapiță lângă alte culturi sensibile la acest agent patogen reprezintă factori favorizanți pentru apariția putregaiului alb.

Simptome

Putregaiul alb atacă tulpinile, frunzele și inflorescențele plantelor de rapiță. Primele simptome apar de obicei după înflorire în axila frunzelor și pe silicve, prin apariția unor pete deschise alungite care pot cuprinde tulpina și lăstarii. Petele au culoare galben putred până la alb.

Atacul la baza tulpinilor poate fi recunoscut după apariția unor zone cu aspect „opărit”. Țesutul este decolorat și pare îmbibat cu apă, apoi este acoperit cu o pâslă albă. În interiorul pâslei apar corpuri mici și negre, acestea fiind scleroții ciupercii. Plantele atacate se îngălbenesc și apoi se ofilesc.

Putregaiul negru

Putregaiul negru este o boală provocată de ciuperca Phoma lingan, care atacă numeroase culturi, fiind în același timp și una dintre cele mai păgubitoare pentru cultura de rapiță. Leziunile și stomatele plantelor reprezintă principalele puncte de intrare pentru infecții, iar în aceste zone se va forma țesut necrotic, pe care se dezvoltă picnidii, din care vor fi eliberați picnidiospori, responsabili pentru infecția secundară de primăvară.

Răspândirea bolii se face prin ploaie și vânt, iar ciuperca poate supraviețui de la un an la altul pe resturile de plante infectate. Dacă sporii ajung pe boabe la recoltat, transmiterea se poate realiza și prin semințe.

Factori favorizanți

Apariția bolii este favorizată de:

• Umiditate ridicată a aerului;
• Dezvoltarea foarte mare a masei foliare în toamnă;
• Varietăți sensibile.

Simptome

Putregaiul negru poate ataca plantele de rapiță încă din faza de cotiledoane, iar mai apoi se răspândește către alte organe. Primele simptome apar din toamnă, când pe frunze pot fi observate pete galbene cu centru gri-deschis, unde apar puncte mici negre (picnidiile ciupercii). Petele se extind treptat, iar țesutul se rupe. Frunzele atacate pot fi distruse în totalitate înainte de intrarea în iarnă dacă atacul este puternic.

Picnidiile de pe frunze constituie sursa de infectare a coletului, infectare care se constată, prin apariția unor pete mici, de culoare brun-închis spre negru. Petele pot cuprinde apoi întreg coletul, în special primăvara, iar plantele se rup din zona coletului. În aceste condiții, producția este afectată în mod semnificativ.

Putregaiul cenușiu

Putregaiul cenușiu este o boală provocată de ciuperca Botrytis cinerea. Aceasta se transmite de la un an la altul prin miceliul prezent în resturile vegetale. În culturile de rapiță din câmp, pe organele atacate se vor forma conidioforii cu conidii, care sunt purtați de vânt și picăturile de ploaie, favorizând apariția infecțiilor pe alte plante. Astfel, putregaiul cenușiu poate afecta frunzele, tulpinile, inflorescențele și silicvele plantei de rapiță.

Factori favorizanți

Apariția putregaiului cenușiu este favorizată de:

• Umiditate crescută a aerului, între 90-100%, și umiditate ridicată a solului;
• Prezența apei pe organele afectate.

Simptome

Semnele atacului pe frunze pot fi observate prin apariția unor pete de culoare galben-cenușie, care sunt acoperite de un mucegai de culoare alb-cenușie. Frunzele afectate se înmoaie, putrezesc și mor. Dacă tulpina este afectată de putregaiul cenușiu, țesutul se va necroza. De asemenea, dacă infecția ajunge pe inflorescențe, recolta va fi afectată cantitativ.

Făinarea la rapiță

Făinarea la rapiță este o boală provocată de ciuperca Erysiphe communis, care apare cu precădere toamna, uneori și primăvara. Infecția provocată de făinare poate afecta întreaga suprafața foliară a plantei din cauza fructificaţiilor ciupercii.

Factori favorizanți

Apariția făinării la rapiță este favorizată de următorii factori:

• Umiditate crescută, de peste 80%;
• Toamne lungi și călduroase.

Simptome

Simptomele atacului agentului patogen pot fi observate prin apariția unor pete de culoare albă, cu aspect de pâslă albă pe frunze și pe tulpini. Inițial, petele sunt albe cu miceliu fin, iar apoi capătă un aspect mat, cu miceliu dens. Petele pot acoperi întreaga suprafață foliară a plantei. Atunci când există condițiile favorabile pentru dezvoltarea agentului patogen, petele își vor mări dimensiunea, se vor uni și vor acoperi în totalitate organele afectate.

Tratamente pentru combaterea bolilor la rapiță

Pentru protecția eficientă a culturii de rapiță împotriva bolilor, este necesară aplicarea unor tratamente eficiente cu fungicide. BASF pune la dispoziție mai multe soluții pentru a-ți proteja investiția în cultura de rapiță și pentru a avea o bună recoltă calitativă și cantitativă.

Integral^® Pro este un biofungicid care oferă protecție încă de la înființarea culturii de rapiță, putând fi aplicat ca tratament pentru semințele de rapiță de toamnă și de primăvară. Astfel, plantele vor avea o răsărire uniformă, protecție ridicată împotriva putregaiului tulpinii și coletului, iar cultura va avea o vigoare îmbunătățită. Datorită protecției din jurul sistemului radicular, plantele sunt protejate împotriva germinării sporilor patogeni.

Tratamentul cu Integral^® Pro se aplică semințelor de rapiță, înainte de însămânțare, în doza recomandată de 160 ml/100 kg de semințe. Produsul oferă protecție împotriva putregaiului negru la rapiță.

Caramba^® Turbo combină substanţa activă a unui fungicid (metconazol) cu cea a unui regulator de creştere (mepiquat clorură) pentru a oferi protecție împotriva bolilor și, în același timp, avantajele unui regulator de creștere. Unul dintre cele mai importante avantaje ale folosirii acestui tratament în toamnă este rezistența sporită la iernare a plantelor, prin dezvoltarea rădăcinilor și reducerea părților aeriene a plantelor. Astfel, coletul va fi mai aproape de sol și mai bine protejat.

Doza recomandată de 0,7 - 1,0 l/ha. Acest produs combate putregaiul negru și alb, alternarioza și făinarea la rapiță.

Pictor^® este un fungicid sistemic care asigură protecţie sporită culturilor de rapiţă împotriva bolilor din perioada înfloritului, pe bază de două substanțe active, boscalid şi dimoxistrobin. Tratamentul aplicat cu acest produs asigură totodată eficacitate preventivă şi curativă pentru a combate cele mai păgubitoare boli ale culturii de rapiță precum făinarea, alternarioza, putregaiul alb, putregaiul cenușiu și putregaiul negru.

Produsul se aplică în mod preventiv, în doza recomandată de 0,5 l/ha, în perioada de la buton galben până la înflorit complet, dar cel mai adesea atunci când 50% din florile de pe tulpina principală sunt deschise, ceea ce coincide de obicei cu perioada când încep să cadă primele petale ale florilor de rapiță.

Metode de prevenire a bolilor prin metode agro-fitotehnice

Pentru a preveni apariția bolilor în cultura de rapiță viitoare, este recomandată încorporarea resturilor vegetale imediat după recoltare și alegerea unor hibrizi mai puțin vulnerabili. De asemenea, este important ca lucrările să fie efectuate cu atenție pentru evitarea leziunilor la plante.

Totodată, e recomandat ca rapița să fie cultivată pe soluri bogate, mijlocii și profunde, iar plantele trebuie să aibă o densitate optimă. Conform ghidului Despre rapiță, cultura trebuie să fie înființată după plante premergătoare precum cerealele de toamnă (grâu, orz), cartofii timpurii, leguminoasele boabe (măzare), trifoiul roșu după prima coasă și borceagul de toamnă. Administrarea de îngrășăminte în cantități optime, dar și combaterea buruienilor contribuie la prevenirea atacului bolilor.

Deși cultura de rapiță se poate adapta cu succes condițiilor climatice din România, aceasta are propriile particularități și este necesar să fie protejată împotriva bolilor, dar și dăunătorilor și buruienilor. În acest fel, ai siguranța unei culturi cantitative și calitative.