Făinarea la castraveți și la pepeni: tratamente pentru culturi sănătoase

Aplicând tratamentele potrivite, acest agent patogen nu va mai pune probleme culturilor tale. Iată cele mai eficiente măsuri de prevenire și combatere a făinării

Făinarea la castraveți

Produsă de agentul patogen Sphaerotheca fuliginea, făinarea acționează asupra tuturor părților aeriene ale plantei de castravete, dar mai ales asupra frunzelor și a vrejului, în orice fază de dezvoltare a acestora. Favorizată de condițiile de mediu tipice spațiilor protejate, făinarea la castraveți depreciază calitatea fructelor și diminuează producția, cu efecte economice dintre cele mai nefaste.

Condiții favorabile

Făinarea la castraveți apare pe fondul vremii uscate, caracterizată de temperaturi cu valori de peste 20 de grade Celsius și de o umiditate atmosferică de peste 75%. Atunci când ciuperca întâlnește condiții favorabile dezvoltării, petele apar în număr foarte mare, de până la 120 pe o singură frunză.

Simptome

Boala își face simțită prezența pe ambele părți ale frunzei, îndeosebi pe cea superioară, sub forma petelor albe, circulare sau de formă neregulată, cu aspect făinos și cu un diametru cuprins între 5 și 10 milimetri.

Extinderea petelor are loc odată cu evoluția bolii, iar pe parcursul acesteia, aspectul lor devine făinos, iar suprafața este acoperită cu conidoforii și conidiile ciupercii.

Țesuturile din jurul petelor se îngălbenesc, apoi capătă culoarea maronie, după care se usucă. În fază avansată, spre sfârșitul vegetației, pe pâsla albicioasă de la suprafața petelor se observă numeroase puncte mici, de culoare brună-negricioasă, cleistoteciile ciupercii.

Soluții BASF pentru combaterea făinării castraveților

Kumulus^® DF

Cu 80% sulf, produsul are un mod de acțiune multi-site și prezintă un risc scăzut de apariție a rezistenței. Dispersabil în apă, fungicidul are o formulare de înaltă calitate, datorată atât dimensiunii optime a granulelor de sulf, cât și a adjuvanţilor și agenţilor de umectare folosiţi în formulare, totul pentru a obține eficacitate maximă. Produsul Kumulus^® DF combate făinarea la viţa de vie, la măr și la castraveţi. Kumulus^® DF are acţiune de contact și acţiune prin vapori.

În cazul culturii de castraveți, doza recomandată în care poate fi folosit fugicidul Kumulus^® DF este de 0,4% (3,2 kg/ha - doză calculată pentru o volum de apă de 800 l/ha), de la formarea lăstarilor laterali și până la coacere (stadiile BBCH 21-89).

Tratamentele trebuie să fie aplicate la un interval cuprins între șapte și zece zile.

Timpul necesar de pauză până la recoltare pentru cultura de castravete este de 3 zile.

Kumulus^® DF are o aderență excelentă pe frunze, datorită substanțelor auxiliare din formularea de tip DF. După aplicare, produsul stimulează creșterea plantelor prin efectul pozitiv asupra fotosintezei.

Dagonis^® - cel mai nou produs BASF

Cu ajutorul a două substanțe active, fluxapiroxad și difenoconazol, fungicidul polivalent Dagonis^® oferă un control de lungă durată asupra unui spectru larg de boli. Fluxapiroxad este o substanță activă nouă cu o structură moleculară unică, ce aparține grupei chimice SDHI. Aceasta inhibă succint dehidrogenaza și toate stadiile principale ale dezvoltării și reproducerii ciupercii.

Difenoconazolul este un triazol sistemic a cărui capacitate de a controla un larg spectru de boli foliare și de boli transmise prin sol la semințe îi conferă capacități de control preventiv și curativ de durată al bolilor.

În cazul făinării castraveților, doza de Dagonis^® recomandată este de 0,6 l/ha, se pot aplica cel mult trei tratamente pe sezon, la un interval de șapte zile. Timpul de pauză până la recoltare este de trei zile.

Foarte important este că Dagonis^® are acțiune preventivă, cât și curativă.

Făinarea la pepeni

Cauzată de ciuperca Erysiphe cichoracearum, făinarea la pepeni are ca efect reducerea fructificației în cazul tuturor plantelor afectate. Boala atacă frunzele plantei și provoacă uscarea acestora, care are efectul de reducere a fructificației ulterioare. Fructele deja existente se zbârcesc și rămân la dimensiuni mici, iar la degustarea acestora se constată lipsa de suculență și de aromă.

Condiții favorabile

Apariția ciupercii Erysiphe cichoracearum, care cauzează făinarea la pepeni, este favorizată de temperaturile de peste 25 de grade Celsius, pe fondul unei umidități reduse. Un alt factor care duce la apariția bolii este prezența în sol a resturilor vegetale care nu au fost distruse, precum și lipsa rotației culturilor pe ariile cultivate cu pepeni. Precipitațiile abundente au efect de frânare a atacului bolii.

Simptome

La fel ca în cazul castraveților, făinarea la pepeni este semnalată de apariția petelor albicioase, cu aspect făinos, pe frunzele plantei. Cu formă neregulată, nedelimitate și pâsloase, petele se extind odată cu trecerea timpului, urmând apoi să acopere tot limbul. Pețiolii, cârceii și vrejurile sunt acoperiți rapid de o pâslă pulverulentă, care acoperă organele plantei de jur împrejur. Conidiile ciupercii sunt cilindrice și incolore, iar cleistoteciile sunt globuloase, cu apendici simpli și scurți. Ele conțin între 10 și 15 asce, ovoide sau cilindrice, incolore și prevăzute cu câte 2-3 ascospori elipsoidali.

Soluții BASF pentru combaterea făinării pepenilor

Dagonis^®

Omologat pentru o gamă largă de culturi, Dagonis^® oferă protecție îndelungată în fața unor agenți patogeni importanți. Fungicidul este o unealtă redutabilă pentru managementul rezistenței, datorită sinergiei dintre cele două substanțe active, fluxapiroxad și difenoconazol. Cu o performanță excelentă în protecția noilor creșteri, Dagonis^® se pretează unei integrări exemplare în programele de gestionare a reziduurilor.

Cum se aplică Dagonis^®?

- Pepenele roșu, pepenele galben, dovleacul, culturi, cultivate în câmp, în sere sau în solarii: se aplică o doză de 0,6 l/ha.

- Nr. tratamente: max. 3 tratamente pe sezon, la un interval de minimum șapte zile între ele, pe perioada de vegetație BBCH 14-89, de la patru frunze până la coacerea deplină. Timpul de pauză necesar până la recoltare este de doar 3 zile.

Alte boli ale cucurbitaceelor

Ca orice alte culturi, și cele de castraveți sau de pepeni sunt amenințate de acțiunea mai multor agenți patogeni. Cu simptome variate, acestea afectează toate părțile plantei, de la frunze până la fructe și tulpini. Printre bolile cele mai întâlnite în țara noastră se numără următoarele:

Mana cucurbitaceelor: efect al acțiunii ciupercii Pseudoperonospora cubensis, această boală cauzează stagnarea creșterii castraveților și a pepenilor, dar și a dovlecilor. Boala se recunoaște după petele galben-verzui din partea superioară a frunzelor și după puful cenușiu de pe partea inferioară a acestora. Combatere:

Polyram^® DF - doza 1,6 kg/ha

Putregaiul tulpinilor castraveților și a pepenilor: cauzat de ciuperca Didymella bryoniae sin. Mycosphaerella melonis acesta oprește circulația sevei și provoacă ofilirea plantei. Se recunoaște după leziunile apărute pe tulpină, sub forma unor pete circulare de culoare maronie. Combatere:

Dagonis^® - doza 0,6 l/ha

Antracnoza cucurbitaceelor: produsă de ciuperca Colletotrichum lagenarium, această boală acoperă tulpina, frunzele și fructele plantelor cu pete uleioase și maronii. În urma ei, pulpa este deteriorată iremediabil, iar planta își pierde calitatea de a fi comestibilă.

Alternarioza: produsă de ciuperca Alternaria cucumerina, alternarioza se recunoaște după petele mici de pe frunze, care se decolorează în timp. Boala este transmisă de la o cultură la alta, prin resturile vegetale rămase după curățarea terenului agricol.

Cu o bună profilaxie împotriva agenților patogeni și cu aplicarea tratamentelor potrivite, în dozele recomandate, făinarea cucurbitaceelor poate fi contracarată cu rezultate deosebite.

Referințe: Nistor Stan, Neculai Munteanu, Teodor Stan, „Legumicultură, Volumul III”, Editura „Ion Ionescu de la Brad”, 2003 Ruxandra Ciofu, Nistor Stan, Victor Popescu, Pelaghia Chilom, Silviu Apahidean, Arsenie Horgoș, Viorel Berar, Fritz Laurer, Karl Fritz Laurer, Nicolae Atanasiu, „Tratat de legumicultură”, Editura Ceres, 2003